vila cerbul ziare, reviste, radio, televiziuni
televiziuniradio
Ziare Ziare si Stiri Radio Televiziuni Reviste Stiri Evenimente Bancuri Contactati-ne


Stiri din: Gorjeanul



Foştii ofiţeri SRI, Mecu & Niculescu, miliarde din contracte cu statul 28 Nov 2014

Rezervişti ai serviciilor secrete, cei care până nu cu mulţi ani în urmă îi spionau pe afaceriştii care s-au înfipt precum căpuşele în bugetele companiilor de interes naţional aflate pe teritoriul judeţului Gorj, au identificat multiple oportunităţi de afaceri când încă erau activi şi chiar au atins tangenţial business-ul în punctul de interes numit profit din care s-au alimentat din umbră şi pe vremea când semnau statul de plată la instituţiile statului. La scurt timp după ce au trecut în rezervă, foştii ofiţeri şi-au înfiinţat companii, au deschis afaceri la vedere în ale căror cifre de afaceri se reflectă expresia: „Cine deţine informaţia, deţine puterea”. Lăsând impresia că au rămas oameni-cheie ai serviciilor, fac bani, derulând activităţi în special în domeniul pazei, protecţei şi monitorizării, şi gravitând în jurul unor instituţii publice parazitează efectiv bugetele acestora.

Relaţia Mecu – Shelter Security & Alin Ionescu
Doi foşti ofiţeri SRI, Victor Nicolae Mecu şi Alexandru Marian Niculescu, controlează societatea comercială Team Tg Guard SRL Tg-Jiu, firmă ce activează în domeniul pază şi protecţie, primul, intrat în acţionariatul acesteia după un an de la înfiinţare, fiindu-i cesionate 65% din părţile sociale, iar cel de-al doilea cu 35%.
Societatea a apărut în prim plan, în urmă cu câţiva ani, când toate spaţiile din Gorj ale Loteriei Române au intrat sub monitorizarea şi paza Team Guard SRL. Firma foştilor ofiţeri SRI se lipise ca subcontractant al Shelter Security SRL Bucureşti care încheiase, în 2011, un contract pentru asigurarea serviciilor de pază pentru toate cele o mie de spaţii pe care Compania Naţională Loteria Română (CNLR) le deţinea în toată ţara.
Dacă vă sună cunoscut numele firmei bucureştene trebuie precizat că ea aparţine omului de afaceri gorjean Alin Ionescu, soţul solistei Cristina Spătar, arestat de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, sub acuzaţia de evaziune fiscală, cu un prejudiciu de aproximativ 10 milioane de euro, prin înregistrarea în contabilitatea firmei Shelter Security a unor achiziţii fictive de servicii.
De altfel, şi contractul Shelter Security cu Loteria se află de mai bine de doi ani pe masa organelor judiciare, după ce Curtea de Conturi a descoperit mai multe ilegalităţi la atribuirea şi derularea acestuia. Concret, inspectorii de conturi au constatat că, “Compania de Pază Shelter Security SRL a fost favorizată în vederea câştigării licitaţiei organizate pentru atribuirea contractului privind achiziţionarea sistemului integrat de securitate, prin stabilirea în documentaţia de atribuire a unor criterii tehnice restrictive.
Cu toate că oferta prezentată de societatea de pază menţionată anterior nu a fost conformă cu documentaţia de atribuire, CNLR a desemnat-o câştigătoare, încheind contractul pentru achiziţionarea sistemului integrat de securitate în valoare de 45.964 mii lei.
Mai mult decât atât, produsele, serviciile şi software-ul de monitorizare au fost supraevaluate, anumite produse software nu au răspuns funcţionalităţilor pentru care au fost achiziţionate şi nu au fost ulterior implementate.
Pe parcursul derulării contractului au fost încheiate două acte adiţionale prin care tarifele de monitorizare şi intervenţie au fost triplate faţă de valoarea prevăzută în contract şi prin care valoarea contractului a fost suplimentată cu 45% în vederea realizării unor obiective care nu făceau parte din contract.”
facsimil 1Referitor la subcontractarea serviciilor către Team Guard, dar şi către altă firmă de protecţie şi pază din ţară, Curtea de Conturi a relevat în raportul de control că aceasta s-a făcut contrar prevederilor contractuale, “ceea ce a condus la plata unor servicii de pază ale căror tarife au fost mai mari cu 50% faţă de cele practicate pe piaţă, în aceste condiţii, valoarea totală estimată a prejudiciului adus CNLR a fost în sumă de 44.144 mii lei”.
Pentru paguba de peste 10 milioane de euro creată CNLR, dar şi altele constatate de Curtea de Conturi, s-a constituit un alt dosar penal din multele intitulate de presă “Loteria”.
Acordul firmei foştilor ofiţeri SRL cu societatea Shelter Security s-a reflectat în situaţia financiară a Team Guard, cifra de afaceri a acesteia cunoscând un maxim istoric în acea perioadă – 4,1 milioane de lei.

Profit din contracte cu instituţii publice
Societatea de pază a cuplului de afacerişti Mecu & Niculescu a prestat constant în Gorj, în portofoliul de clienţi regăsindu-se instituţii publice ca AJOFM, Direcţia Agricolă, Direcţia Finanţelor Publice, Poşta Română, Primăria Tg-Jiu, Universitatea „Constantin Brâncuşi” (145.000 de lei), Transloc Tg-Jiu (117.000 de lei).
Anul trecut, în aprilie, Team Guard şi-a extins activitatea şi în judeţul vecin după ce i-a fost atribuit, fără licitaţie, contractul pentru asigurarea pazei la Spitalul de Urgenţă Petroşani în valoare de 158.000 de lei.
Firma pare că şi-a consolidat relaţiile în zonă deoarece, de la începutul acestui an apare ca subcontractant al firmei Axis Corporate Security SRL pentru serviciile de pază la minele Petrila şi Paroşeni. Trebuie precizat că AC Security a câştigat un contract pentru furnizarea acestor servicii structurilor din subordinea Societăţii Naţionale de Închideri Mine Valea Jiului SA pentru următorii trei ani a cărui valoare se ridică la suma de 6.638.853 lei. Presa a scris la momentul respectiv că firma Axis Corporate Security SRL Deva aparţine lui Ionuţ Rudeanu, ginerele co-preşedintelui PNL, Vasile Blaga.

comisariatFirma foştilor ofiţeri SRI păzeşte o unitate militară
Unul din cele mai ciudate contracte, în ideea că un SRL păzeşte o unitate militară, este cel încheiat de Team TG Guard cu Consiliul Judeţean Gorj pentru paza Centrului Militar Gorj. Straniu şi totuşi legal având în vedere că Legea privind pregătirea populaţiei pentru apărare prevede în mod expres că paza sediilor centrelor militare (comisariatelor – n.r.) se suportă din bugetele administraţiei publice locale, astfel, pentru anul în curs Centrul Militar Gorj a cerut consiliului judeţean, printr-o notă de fundamentare, suma de 76.000 de lei pentru achitarea serviciilor de pază, sumă care a fost aprobată.
facsimil 21facsimil 2Asociatul minoritar al societăţii, Marian Niculescu se laudă că încă mai are relaţii în serviciile secrete, spun unele surse, deşi există informaţii că nu s-a bucurat de notorietate şi glorie cât a activat în SRI, trecând mai degrabă ca un ofiţer obscur, la fel ca şi partenerul său de afaceri, intrat în sistem din cadrul MApN.
agent paza teamPână să simtă mirosul banilor în Team TG Guard, cei doi foşti ofiţeri SRI au mai cochetat cu afacerile, fiecare deţinând de-a lungul anilor şi alte societăţi comerciale care n-au reuşit însă să se evidenţieze în vreun domeniu de activitate.

Tranzacţii financiare suspecte?
Afacerile foştilor ofiţeri SRI, Mecu şi Niculescu, s-au întrepătruns într-o vreme cu ale business-women Elena Irina Zorilă, patroana falimentarei Comzor. În urmă cu trei ani, Team Guard a contractat un credit bancar pe care l-a garantat, printre altele şi cu 9 bilete la ordin în sumă de 27.000 de lei, emise cu numere consecutive, toate într-o singură zi, 23 mai 2011, cu doar patru zile înainte ca ofiţerii afacerişti să contracteze creditul, de către SC Best Bakery Ingredients SRL, o altă firmă a femeii de afaceri, Zorilă. După exact doi ani de zile, în iulie 2013, aceasta a cerut intrarea în insolvenţă a societăţii.
A.Stoica



Prefectul, consilierul Rădulescu şi alţi gorjeni cu suflet sprijină acţiunea umanitară a nemţilor 28 Nov 2014

Mesajul adresat gorjenilor care aveau posibilitatea de a sprijini acţiunea nemţilor în acţiunea umanitară ce se va desfăşura la începutul lunii decembrie a fost auzit şi de prefectul de Gorj, dar şi de consilierul local Alin Rădulescu şi de alte persoane. Astfel, omul de afaceri Ştefan Dogaru le asigură cazarea nemţilor, iar Rodica Filip îi va hrăni la restaurantul său. Luigi Brînduşescu este deja în Germania pentru a însoţi convoiul umanitar în drum spre Târgu-Jiu.

Reprezentanţii Mesei Rotunde şi cei ai Cercului Doamnelor din Germania revin în judeţul nostru cu 4.500 de cadouri pentru micii gorjeni. Transportul ajunge la Târgu-Jiu pe 1 decembrie, în următoarele zile cadourile fiind împărţite în mai multe zone ale judeţului. Şi acest gest umanitar a fost posibil tot datorită implicării celor doi tineri entuziaşti: Cristi Tudor din Târgu-Jiu şi Luigi Adelin Brînduşescu din Drobeta-Turnu Severin. Ei au fost şi cei care au făcut un apel la gorjenii care puteau sa sprijine acţiunea umanitară a nemţilor. Primii care au răspuns apelului au fost prefectul Alin Văcaru şi consilierul municipal Alin Rădulescu. Exemplul lor a fost urmat de alţi gorjeni cu suflet bun. „Mulţumim prefectului Alin Văcaru pentru sprijin, dar şi consilierului municipal Alin Rădulescu, care ne-a promis că ne pune la dispoziţie  o dubiţă. De asemenea, mulţumim domnului Ştefan Dogaru, care cazează delegaţia din Germania şi doamnei Rodica Filip, care le oferă mesele la restaurantul său”, a menţionat Cristi Tudor.

Nemţii prezenţi la manifestările de 1 Decembrie
Luni, 1 decembrie, reprezentanţii Mesei Rotunde şi cei ai Cercului Doamnelor din Germania vor asista la manifestările organizate de autorităţile gorjene cu ocazia Zilei Naţionale a României.
Fiind o zi liberă pentru instituţiile publice, ziua de luni va fi una specială pentru delegaţia din Germania, Cristi şi Luigii încercând să le mulţumească nemţilor oferindu-le prilejul de a observa pe viu cum sărbătoresc gorjenii Ziua Naţională a României şi de a degusta preparatele tradiţionale specifice momentului.

Remember!
În prag de sărbători, nemţii ajung în Gorj încărcaţi cu 4.500 cadouri pentru copii ce provin din familii cu venituri reduse.
Poate pentru unii dintre aceşti micuţi darul de la nemţi va fi singurul cadou pe care-l vor primi în acest an, de Crăciun. Transportul ajunge la Târgu-Jiu pe 1 decembrie. Reprezentanţii Mesei Rotunde şi cei ai Cercului Doamnelor din Germania ajung cu daruri pentru copii pentru a treia oară în România şi pentru prima dată în Gorj.
Minodora Sucea



Freezing rain pe Transalpina 28 Nov 2014

Ploaia îngheţată (freezing rain), un fenomen rar întâlnit în ţara noastră, s-a produs pe Transalpina în noaptea de miercuri spre joi. Drumarii au muncit intens pentru a dezgheţa drumul de acces spre staţiunea Rânca. Joi dimineaţa poleiul dădea bătăi de cap turiştilor care au ajuns pe DN67C.

Aşa cum au promis, chiar dacă reziliaseră contractul de deszăpezire cu firma Coremi, reprezentanţii de la Drumuri au găsit sprijinul necesar în această perioadă la colegii lor din judeţele vecine. Astfel, miercuri noaptea, când pe drumul de acces din oraşul Novaci spre staţiunea Rânca s-a produs un fenomen foarte rar, freezing rain, aceştia au intervenit în forţă. Martorii la acţiunea de „dezgheţare” a DN67C Novaci-Rânca susţin că utilajele au urcat cu spatele, împrăştiind materiale antiderapante pentru a putea înainta spre staţiune.
Joi dimineaţa, reprezentanţii centrului Infotrafic, din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, informau şoferii care urmau să se deplaseze pe DN67C Novaci – Rânca, în judeţul Gorj, că trebuie să reducă viteza, să nu bruscheze comenzile vehiculului şi să mărească distanţa de siguranţă faţă de celelalte vehicule, întrucât pe acest drum existau porţiuni cu polei.
M.S.



The Level Pub & Grill, Unitatea de alimentaţie publică etalon din Rânca îşi aşteaptă clienţii 28 Nov 2014

Într-o perioadă în care tot mai mulţi proprietari pe pensiuni şi cabane din Rânca se plângeau că sunt în pragul falimentului, un investitor din Capitală a ales să-şi ridice un restaurant şi un pub la intrarea în staţiune. De la o idee la faptul împlinit a urmat o muncă susţinută, s-au depus eforturi mari, dar rezultatul este unul de excepţie. În acest sfârşit de săptămână îşi deschide porţile The Level Pub & Grill, cel mai mare şi cel mai frumos restaurant din Rânca.

The Level Pub & Grill este situat la intrare în staţiunea Rânca, dinspre oraşul Novaci, la aproximativ 150 de metri pe partea stângă. Studiind în ultimii cinci ani dezvoltarea fulminantă a staţiunii Rânca, proprietarii The Level au 2constatat faptul că este imperios necesar să se creeze o unitate de alimentaţie publică, care să coincidă cu cerinţele clienţilor. În acest sens, a fost creat The Level Pub & Grill, locaţie care corespunde standardelor impuse de legislaţia în vigoare. Cel mai important aspect îl constituie ambianţa interioară a spaţiilor şi, desigur, amplasamentul în zonă. Cu o capacitate de 100 locuri în restaurant, 120 în pub şi 100 pe terasă, The Level Pub & Grill este, practic, cea mai mare şi cea mai frumoasă unitate de alimentaţie publică din Rânca.

Locul ideal pentru turişti
Pentru că Transalpina este tranzitată de un număr impresionat de turişti atraşi de frumuseţea locului, dar şi pentru că iarna staţiunea Rânca este luată cu asalt de iubitorii sporturilor de sezon, The Level Pub & Grill este locul ideal 5unde toate aceste persoane pot servi preparate gustoase pregătite de bucătari iscusiţi şi îşi pot stinge setea cu băuturi alcoolice şi nonalcoolice, dar şi cu cocktail-uri inedite servite la înălţime.
Din acest sfârşit de săptămână, cei care doresc să se convingă de calitatea serviciilor excepţionale oferite de The Level Pub & Grill Rânca sunt aşteptaţi să-i treacă pragul.

Super ofertă de Revelion
Cumpăna dintre ani este un moment deosebit de important pentru toată lumea. La fel de important este şi modul în care se păşeşte în Noul An. Tocmai de aceea, The Level Pub & Grill Rânca vine în întâmpinarea clienţilor săi cu o ofertă excepţională. Astfel, cu doar 250 de lei, o persoană beneficiază de: Gustare – Prosciutto melone; tartină de somon fume cu sos remulade; piftie de curcan; frigăruie cu mozzarella, roşii Cherry şi mentă; doboş Fantesia; ruladă de caşcaval cu pastă de brânză şi fructe; carpaccio de vită cu rucola şi parmezan; tartină cu icre de somon; babic sau ghiuden; Peşte – duet de somon şi şalău cu buchetieră de legume; Ruladă din piept de curcan cu brânză Camembert, 7sos gorgonzola şi risotto; Fel principal – antricot de vită la cuptor cu ierburi aromate, sparanghel şi cartofi copţi; Tortul anului 2015; Şampanie la miezul nopţii; Fructe, alune, covrigei. În acelaşi preţ intră şi un pachet de băuturi open bar: Whisky J&B, Jack Daniel`s, Grants, Martini, Gin, Vodka Absolut, Finlandia; Vin alb, roşu şi roze – gama 8Recaş; apă minerală, apă plată, Coca Cola, Fanta, suc de portocale şi cafea.
Fiind ceas de sărbătoare, Revelionul la The Level Pub & Grill Rânca va avea inclus şi un program artistic cu muzica Live şi DJ.
9Informaţii suplimentare privind The Level Pub & Grill Rânca sunt disponibile şi pe pagina de internet a unităţii: www.thelevel.ro, dar şi pe reţeaua de socializare facebook.
Minodora Sucea



Directorii lui Sarcină, audiaţi la Bucureşti! Şeful Succes, gata să demonteze toate capetele de acuzare 28 Nov 2014

Verificările la firma de panificaţie a omului de afaceri gorjean, Nicolae Sarcină, sunt departe de a se finaliza, anchetatorii şi cei de la Antifraudă continuă să solicite, noi documente comerciale, legate de tranzacţiile societăţii, în aceste ultime zile. De asemenea, câţiva dintre salariaţii lui Sarcină, cei cu funcţii pe compartimentul financiar, contabil au fost chemaţi la Parchetul General pentru audieri. S-a discutat, în ultimele zile, şi de nişte percheziţii la domicilile unora dintre cei implicaţi, lucru care nu a putut fi confirmat oficial. Cert este că patronul Succes, Nicolae Sarcină, a ieşit cu un nou apel pentru salariaţi, în cursul zilei de joi. “Eu sunt un om responsabil, nu iresponsabil şi în calitate de acţionar 100% la Compania Succes fac un apel către toţi angajaţii să-şi facă datoria aşa cum şi-au făcut-o şi până în prezent. Eu sunt un om cu credinţă şi nu mă arunc aşa cum s-a aruncat directorul general de la Enel de pe sediul instituţiei. Eu, împreună cu întreaga echipă, trebuie să demonstrăm nevinovăţia în toate capetele de acuzare iar prioritar este să dăm dările către bugetul de stat, salariile şi datoriile către colaboratorii noştri. Avem o istorie de peste 20 de ani şi nu am dezamăgit pe nimeni şi nici acum nu o s-o fac. Stăm la dispoziţia oricărui organ de anchetă cu tot ce au nevoie şi important este să nu perturbăm activitatea deoarece oamenii, salariaţii nu mai ştiu ce să creadă. Fac un apel la gorjeni să viziteze magazinele Succes. Asta dă dovadă că respectă, iubesc şi sunt clienţi fideli ai companiei Succes”, a declarat, public, Nicolae Sarcină.
Cert este că aceste controale nu au relevat evaziune de mari proporţii la firmele care se ocupă de panificaţie, dar anchetatorii continuă să scormonească prin actele financiar-contabile ale societăţii, şi în zilele următoare. În ultimele zile, patronatul a mai diminuat şi din perioda lungă de neplată a unora dintre salariaţi, fapt care a bucurat angajaţii.

DIICOT vizează un grup de 7. Prejudiciul 7 milioane de euro
Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Craiova împreună cu ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul Brigăzilor de Combatere a Criminalităţii Organizate Craiova şi Bucureşti, cu sprijinul Direcţiei Generale Anticorupţie şi Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală au efectuat în data de 27 noiembrie 19 percheziţii domiciliare pe raza judeţelor Ilfov, Dolj, Gorj şi Cluj, la sediile principale/secundare a unor societăţi comerciale, în cadrul unei acţiuni vizând destructurarea unei grupări infracţionale organizate formată din 7 persoane, specializată în infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani.
În cauză există suspiciunea rezonabilă că membrii grupului în perioada septembrie 2013 – august 2014, au evidenţiat în actele contabile cheltuieli fictive privind achiziţia unor bunuri şi mai ales plata unor servicii.
Astfel, societăţile comerciale viabile din cadrul grupului de firme „Succes” transferau fictiv forţa de muncă la alte societăţi din grup, aflate în procedură de reorganizare judiciară, cu care încheiau contracte de prestări servicii.
Întrucât planul de reorganizare judiciară nu era viabil – de regulă cheltuielile de personal depăşeau veniturile obţinute – până la lichidare se acumulau foarte multe datorii către bugetul asigurărilor sociale (contribuţii, impozit pe salariu). Prejudiciul cauzat prin activitatea infracţională se ridică la 7 milioane de euro.
Suportul de specialitate a fost asigurat de Serviciul Român de Informaţii.
Facem precizarea că pe întreg parcursul procesului penal, suspecții și inculpații beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție.
A.Stoica



Evacuare cu scandal în Meteor 28 Nov 2014

A fost din nou circ în cartierul Meteor din Târgu Jiu, unde un executor judecătoresc a venit să evacueze o familie de rromi care și-a pierdut palatul în urma unei datorii. Noul proprietar avea de încasat o factură de vreo 80.000 de lei, tăiată cu aproape un deceniu în urmă, iar pentru că banii nu i-au fost dați a apelat la instanțele de judecată și a obținut câștig de cauză, ieri prezentându-se la locuința datornicilor săi pentru a-i da afară. Evident că operațiunea respectivă nu a fost deloc una ușoară, mai ales că stăpânul casei este în pușcărie pentru evaziune fiscală, iar soția sa nu a recunoscut nici un fel de document, spunând că ei nu i-au fost prestate niciodată servicii de consultanţă așa cum pretinde Tudor Gheorghe Cornoiu, cel care i-a luat casa. “Ce contract are el ca să fie aici să ia casa? Mi-a făcut el mie prestări de servicii? Ce prestări? Eu cu bărbatu-miu nici nu am recunoscut factura respectivă, prin care ne cerea 800 de milioane de lei vechi. El a fost un șmecher pentru că a fost prieten cu noi, a luat ștampila de la firma noastră, a pus-o pe factură și apoi ne-a trimis factura, că avem să-i dăm bani. Acum eu îl am pe bărbatu-miu la pușcărie, iar nenorocitul ăsta veni de mă scoase din casă. Am copii mici, e iarnă, unde o să mă duc cu ei, o să pun un cort aici și o să stau în fața casei, că pământul e al meu, chiar dacă el ia casa. În plus, aici, în Meteor, niciunul dintre noi nu are acte, cum de i-a dat lui instanța dreptate, pe ce acte? Cum l-au făcut proprietar, dacă noi nu avem acte de proprietate?”, a întrebat în zadar Verginia Mihai.
20141127_122254În cele din urmă, femeia s-a trezit cu toată casa plină de sigilii, noul proprietar având grijă ca în urmă cu câteva zile să scoată deja casa la vânzare, deși rromii i-au promis că nimeni nu va locui vreodată acolo în afară de cei pe care ei îi recunosc de proprietari. “Nu calcă picior de român pe aici, iar alți țigani nu vor veni pentru că noi suntem între noi aici și nu are cine să stea aici. Intrăm noaptea peste el, îi spargem geamurile, o să vadă ăla care se va gândi să cumpere și să se mute aici. Să-i lase pe oamenii ăștia care au casa să stea în ea, nu să vină să-i dea afară în prag de iarnă. Au copilași mici, unde o să se ducă cu ei? El oricum nu o să mai calce pe aici decât dacă vine iar cu Poliția după el!”, a spus una dintre vecinele familiei evacuate.
În cele din urmă, proprietarul și executorul judecătoresc au plecat din curtea palatului țigănesc doar cu protecție asigurată de polițiști și jandarmi, oamenii legii intervenind pentru a calma spiritele. Femeile din cartier au fost cele care i-au luat cu “huo” pe cei doi, noul proprietar primind chiar și o palmă peste umăr, el plecând de acolo în mare grabă, pentru ca lucrurile să nu degenereze.
Gelu Ionescu



Gura târgului – Consilierul Berca, ,,Drăguşanca” de Târgu-Jiu 28 Nov 2014

Mult-celebra Bianca Drăguşanu are adversar în oraşul lui Brâncuşi! Democrat-liberalul Eduard Berca este numit astfel de către un coleg de-al său din Consiliul Local Târgu-Jiu: „Bianca Drăguşanu”. Cel care i-a dat o astfel de poreclă este pesedistul Adi Tudor, vizibil deranjat de întrebările şi nemulţumirile fără rost pe care le manifestă Berca la şedinţele lunare de Consiliu Local. Tudor i-a atribuit porecla lui Eduard Berca pe motivul că acesta din urmă îşi doreşte mereu atenţia presei, vrând să devină subiect de ştire în urma comentariilor pe care le face la adresa diverselor hotărâri aprobate de consilierii municipali.



Energia merge mai departe în cupă 28 Nov 2014

Trupa lui Liviu Andrieş a reuşit să răzbune înfrângerea din campionat de la Suceava, Energia învingând în meciul din Cupa României, disputat joi, la Târgu Jiu. Energia s-a impus cu 30-27 (18-12), dar meciul nu a fost nici pe departe atât de strâns pe cât o arată scorul final. Echipa gorjeană s-a detaşat devreme, în prima repriză, iar pe parcursul reprizei secunde a reuşit să ajungă şi la un avantaj de 8 goluri, însă pe final a redus din turaţia motoarelor, iar sucevenii au forţat revenirea. Au fost aproape de a şi reuşi acest lucru, însă portarul Antonaru a făcut minuni în poarta Energiei, intervenţiile sale menţinând echipa gorjeană în avantaj până la final. Sifre a fost cel mai bun marcator al partidei, cu 8 reuşite, urmat de Acatrinei de la Energia şi Davidovic de la oaspeţi, amândoi cu câte 7 goluri.
Cristi Constantinescu



Gorjean prins la volanul unei maşini furate din Italia 28 Nov 2014

Un tânăr din judeţul Gorj a fost depistat săptămâna aceasta de poliţiştii de frontieră arădeni în timp ce încerca să intre în ţară cu un autoturism înmatriculat în Italia, ce s-a dovedit a fi furat. Acesta este cercetat acum pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire la furt, dar şi pentru conducere fără permis.

În după-amiaza zilei de 25 noiembrie, tânărul în vârstă de 25 de ani, din Târgu-Jiu, s-a prezentat la Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac pentru a efectua formalitățile de frontieră, conducând un autoturism marca ALFA ROMEO, înmatriculat în Italia. Cu ocazia controlului de frontieră, bărbatului i s-a solicitat să prezinte pe lângă documentele de identitate, permisul de conducere și documentele autoturismului. Acesta a declarat că nu este posesor de permis de conducere, motiv pentru care a fost condus la sediul sectorului pentru verificări. Totodată, bărbatul a prezentat pentru autoturismul în cauză, două documente eliberate de autoritățile italiene. Polițiștii de frontieră arădeni, având suspiciuni asupra legalității documentelor autoturismului, au efectuat verificări în bazele de date stabilindu-se că autoturismul figurează ca „bun căutat în vederea confiscării”, alertă emisă, de autoritățile italiene, la data de 25.11.2014. Față de cele constatate, bărbatul a declarat că nu a deținut niciodată un permis de conducere, și că a cumpărat autoturismul contra sumei de 3.000 de euro, de la un cetățean de etnie rromă din Craiova, care se ocupa cu vânzarea-cumpărarea de mașini în Milano. „Având în vedere cele constatate, bărbatului i s-au întocmit actele de urmărire penală pentru infracțiunea de tăinuire la furt și conducere a unui autovehicul pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere, urmând ca la finalizarea cercetărilor să fie dispuse măsurile legale care se impun”, au anunţat reprezentanţii Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Oradea.
R.L.



Expoziţie foto-documentară dedicată Marii Unirii la Muzeul Judeţean Gorj 28 Nov 2014

Ziua Naţională a României a fost marcată, în avans, la Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu”, prin organizarea unei expoziţii în cadrul căreia au putut fi admirate, printre altele, o serie de documente şi obiecte aparţinând unor veterani de război gorjeni.

Şirul manifestărilor dedicate Zilei Naţionale a României au debutat joi, la Târgu-Jiu, printr-o expoziţie foto-documentară organizată de către Muzeul Judeţean Gorj. ,,Această expoziţie este dedicată aniversării a 96 de ani de la Marea Unire de la Alba Iulia, moment care marchează finalul procesului de definitivare a alipirii teritoriilor româneşti, stăpânite până în anul 1918 de către imperiile ţarist şi austro-ungar, cu Regatul României, proces iniţiat în primăvara anului 1918.

expoyitie (4)Expoziţia include o serie de documente şi fotografii aparţinând unor veterani de război gorjeni, participanţi la Primul Război Mondial, obiecte care se păstrează în colecţiile Secţiei de Istorie a Muzeului Judeţean Gorj”, a spus Dumitru Valentin Pătrascu, muzeograf în cadrul Secţiei de Istorie a Muzeului Judeţean ,,Alexandru Ştefulescu”. Printre cei care s-au bucurat de această expoziţie s-au numărat şi elevi ai Şcolii Gimnaziale „Alexandru Ştefulescu” din Târgu-Jiu. ,,Am venit aici cu elevii pentru a le arăta ce semnifică ziua de 1 Decembrie pentru noi, românii, pentru a înțelege de ce s-a ales această zi ca Zi Națională și ce importanță are istoria pentru noi. La lecțiile de istorie obișnuim să combinăm practica cu teoria și am văzut că acest lucru este foarte util. Mereu mijlocirea realității prin diverse metode ajută. Elevii înţeleg mai bine un trecut îndepărtat, iar acest lucru le stârneşte curiozitatea”, a explicat învăţătoarea Mihaela Niculete.

expoyitie (1)La nivelul judeţului nostru, în această perioadă vor fi organizate mai multe evenimente dedicate Zilei Naţionale a României. Astăzi, tot la Muzeul Judeţean Gorj, va fi organizat un salon expoziţional al artelor şi meşteşugurilor tradiţionale, iar luni, în Piaţa Prefecturii din Târgu-Jiu, va avea loc un ceremonial militar şi religios şi vor fi susţinute alocuţiuni evocatoare. De asemenea, elevii Şcolii Populare de Artă vor susţine un moment literar-muzical-coregrafic.
R.L.



Le-a cedat defensiva! 28 Nov 2014

Energia a început cu stângul o săptămână în care avea de disputat trei meciuri, toate foarte importante, împotriva unor echipe puternice din campionatul intern dar şi din EuroChallenge.

Antonis Constantinides a pornit la drum cu gândul că echipa sa ar putea face surpriza unei triple extraordinare cu victorii la Oradea, Steaua şi Tartu, toate într-un interval foarte scurt. Cipriotul a încercat să nu pună presiune pe echipă spunând că şi un succes din cele două partide de campionat ar fi un bilanţ bun, însă şi-a dorit foarte mult victoria în ambele meciuri. Nu a fost însă aşa, echipa gorjeană prestând cel mai slab joc al său din ultima vreme, tocmai punctul său forte, apărarea, fiind acum călcâiul lui Achile.
Energia a început slab, fără a marca în primele 3 minute ale confruntării de la Oradea, contra vicecampioanei. Au mai trecut alte două minute pentru ca elevii lui Constantinides să-şi treacă în cont şi primele puncte din acţiune, la jumătatea primului sfert tabela indicând 12-6 după ce gazdele au avut şi 9 puncte avans, Troupe, cu o aruncare de trei puncte a dat tonul revenirii şi la capătul primelor 10 minute de joc scorul era egal, 19-19. Echilibrat a fost şi îneputul sfertului secund, unul în care s-au înscris nu mai puţin de şapte aruncări din spatele semicercului, cinci dintre ele fiind reuşite de Energia. Cu toate acestea, apărarea gorjeană a fost de nerecunoscut, gazdele s-au distrat în special cu aruncările de la semidistanţă, iar acest lucru a început să se vadă pe tabelă, pauza găsind cele două echipe la distanţă de două posesii, 47-43 pentru orădeni.
„Felicitări echipei din Oradea, au făcut un joc ofensiv bun, apărarea noastră nu a funcționat la parametrii doriți. Atacul a mers bine, am marcat 88 de puncte, dar cu toate astea nu am reușit să ne impunem. Băieții au depus un efort colectiv deosebit, dar la final nu am obținut rezultatul dorit”, Claudiu Alionescu, antrenor secund Energia

achimN-au găsit soluţiile
Problemele echipei gorjene nu s-au rezolvat nici la pauză. Trupa lui Constantinides a dat impresia că are forţa de a se impune la Oradea, a ajuns la un singur punct în spatele gazdelor, scor 59-58, însă a urmat un run de 7-0 pentru elevii lui Achim. Cu Dillon şi Hatten la timonă, vicecampionii s-au distanţat apoi constant până la finalul sfertului trei, care a consemnat 10 puncte avans pentru gazde înainte de sfertul decisiv, scor 75-65. Deja Energia încasase mai multe puncte decât în majoritatea meciurilor jucate în acest sezon, doar cei de la Kormend, în EuroChallenge, reuşiseră să înscrie mai mult în 40 de minute, iar la Oradea urma să se mai joace… Diferenţa a crescut în debutul sfertului 4 ajungând la 13 puncte, o diferenţă pe care gazdele au păstrat-o până la jumătatea sfertului graţie şi celor două reuşite de 3 puncte ale lui Markovic. Troupe a ţinut să răspundă şi a pus pentru Energia 9 puncte pe tabelă din trei aruncări de la distanţă. Diferenţa a scăzut, Energia s-a apropiat din nou la doar două posesii, scor 92-88, când mai erau de jucat 20 de secunde, dar după ce Markovic a marcat de două ori de la linia de fault, Turner a ratat ambele aruncări de care a beneficiat cu 15 secunde înainte de final, iar victoria gazdelor a fost astfel pecetluită, scor 95-88 pentru orădeni, care în acest fel şi-au luat o mică revanşă pentru înfrângerea din primăvară din Final Four-ul Cupei României, când Energia a şi reuşit să câştige trofeul pus în joc.
Dacă CSM Oradea a luat laurii victoriei, Energia a trebuit să se mulţumească cu cel mai bun marcator al partidei, Porter Troupe terminând cu 26 de puncte, şi cu un double-double reuşit de Nemanja Milosevic, cu 13 puncte şi tot atâtea recuperări.
„Consider că Energia este o echipă extrem de bună în apărare. Este o echipă extrem de atletică și țin să reamintesc că i-a lipsit cel mai atletic jucător. Victorie foarte, foarte importantă pentru noi. Meritată din multe puncte de vedere. A fost un meci foarte greu. Am întâlnit un adversar de nivel foarte bun. Sincer vă spun că m-am temut de această echipă. Victoria este cu atât mai prețioasă cu cât consider că Energia a reușit cel mai bun joc ofensiv în actuala ediție de campionat. Lucru ce poate fi probat atât prin prisma numărului de puncte marcate, cât și prin cea a procentajelor. Pe de altă parte, am reușit să câștigăm la recuperare împotriva uneia dintre cele mai atletice echipe din campionat, ceea ce pentru mine este un mare plus. Aș putea să spun că aceasta a fost cheia victoriei”, Cristian Achim, antrenor CSM Oradea.

Sâmbătă, cu Steaua
Pentru Energia lucrurile se derulează pe rapid înainte. După Oradea, trupa lui Constantinides joacă la Bucureşti cu Steaua, singura echipă neînvinsă încă în campionatul României. „Este un al doilea meci foarte dificil pe care noi îl jucăm foarte repede după partida de la Oradea, nu ştiu dacă vom mai avea timp să ne şi antrenăm pentru acest meci sau vom face doar scoutingul. Totuşi, trebuie să ştim că nu avem nimic de pierdut, presiunea şi stresul sunt pe cei de la Steaua, ei au de pierdut. Noi ne vom bate până la final. O victorie nu ar fi uşor de obţinut, dar nu imposibil, dacă am câştigat la Piteşti, de ce nu am face-o şi acum. Mai dificil pentru noi va fi că ne aşteaptă călătorii foarte lungi, cu multe ore petrecute pe drum, dar trebuie să încercăm să câştigăm”, a declarat Antonis Constantinides, care după partida cu Steaua, duminică va lua drumul Estoniei, acolo unde va juca marţi cu Tartu Rock, în EuroChallenge.
Partida cu Steaua din campionatul intern se va disputa sâmbătă, cu începere de la ora 20:00 şi va putea fi urmărită pe micul ecran, pe Digi Sport 2.

CSM Oradea – Energia Târgu Jiu 95-88 (19-19, 28-23, 28-23, 20-23)
Sala „Antonio Alexe”, Oradea
CSM Oradea: Hatten (15), Markovic (18), Paşca, D. Popescu (5), Pop, Hora, Dillon (21), Krapic (10), Lupusavei, Nuhanovic (2), Pantic (15), Guţoaia (9). Antrenor: cristian Achim.
Energia: Watson (14), Troupe (26), Ştefan, Kremen (12), Miloşevic (13), Bratoloveanu, Minea, Vlaicu, Sullivan (4), Karpelesz (4), Aktaş (3), Turner (12). Antrenor: Antonis Constantinides.
Cristi Constantinescu



Tată şi fiu, reţinuţi pentru tâlhărie 28 Nov 2014

Un tânăr de 23 de ani şi tatăl său vitreg, un bărbat de 35 de ani, au fost reţinuţi de poliţişti sub acuzaţia de tâlhărie după ce au bătut şi jefuit un tânăr de 28 de ani, din Muşeteşti.

Cei doi bărbaţi au băut împreună cu victima într-un restaurant, după care l-au dus pe un teren viran situat în apropierea râului Jiu şi l-au tâlhărit. „Poliţiştii din cadrul Poliţiei Municipiului Târgu-Jiu au reţinut pe bază de ordonanţă de reţinere, pe o perioadă de 24 de ore, doi bărbaţi în vârstă de 23, respectiv 35 de ani, din localităţile Târgu-Jiu şi Godineşti, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tâlhărie.

talhariDin cercetări a reieşit faptul că atât agresorii cât şi partea vătămată de 28 de ani, din localitatea Muşeteşti, au consumat băuturi alcoolice la un restaurant din zona Pieţei Centrale, după care l-au condus pe un teren viran situat în apropierea râului Jiu, ocazie cu care, prin exercitarea de acte de violenţă, l-au deposedat de un portofel ce deţinea bani, carduri bancare şi actul de identitate”, a declarat Cătălin Buşe, purtătorul de cuvânt al IPJ Gorj.
În continuare, poliţiştii efectuează cercetări pentru documentarea întregii activităţi infracţionale. Cei doi suspecţi au fost prezentaţi joi Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu-Jiu cu propunere de arestare preventivă.
Roxana Lupu



Sindicaliştii din educaţie vor concursuri pentru directori şi inspectori 28 Nov 2014

Reprezentanţii Uniunii Sindicatelor Libere din Învăţământ (USLI) Gorj au anunţat joi că vor solicita conducerii Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ să se implice în clarificarea problemei privitoare la organizarea concursurilor pentru ocuparea funcţiilor de directori de şcoli şi inspectori şcolari, pentru a pune punct incertitudinilor create de numirea prin delegare a acestora.

Faptul că nici anul acesta funcţiile de directori de şcoli şi inspectori şcolari nu au fost ocupate prin concurs continuă să provoace nemulţumiri în rândul dascălilor. Biroul Operativ al Uniunii Sindicatelor Libere din Învăţământ Gorj a hotărât să solicite conducerii Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ implicarea urgentă în rezolvarea acestei probleme. ,,Această fluctuație a conducerilor inspectoratelor școlare sau unităților școlare care au loc în fiecare an ne nemulțumesc! Aproape toți directorii de școli sau inspectorii sunt numiți după culorile politice sau alte criterii de genul acesta. Profesorii sunt nemulțumiți de această situație. Noua metodologie prevede ca cei din consiliile școlare să își dea avizul ca o anumită persoană să meargă la concursurile pentru aceste posturi. Ministerul Educației trebuia să clarifice această situație pentru că la toate întâlnirile cu profesorii, ministrul Educației a promis că începând din anul 2014 se va da startul concursurilor pentru conducerea inspectoratelor școlare și unităților de învățământ. Așteptăm să vedem ce se va întâmpla, care vor fi reacțiile în perioada următoare. Cert e că trebuie să își respecte promisiunile”, a spus Constantin Huică, liderul USLI Gorj.
Astfel de concursuri nu au mai fost organizate de şase ani de zile.
R.L.



Încep controalele dinaintea Sărbătorilor de iarnă 28 Nov 2014

Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Gorj a stabilit programul de lucru pentru inspectorii în domeniu care vor lucra în perioada premergătoare Sărbătorilor de iarnă atât în cadrul instituţiei, cât şi în circumscripţiile sanitar-veterinare din judeţ. Tot pentru bunăstarea gorjenilor, la lucru se vor afla şi comisarii Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor (CJPC), care vor avea acţiuni de supraveghere a pieţei produselor şi serviciilor oferite cetăţenilor.

Inspectorii DSVSA Gorj vor avea în vedere verificarea respectării condiţiilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor din toate târgurile de animale, din pieţele agro-alimentare, dar şi din unităţile de tăiere, procesare, depozitare, valorificare şi de alimentaţie publică. “Vom sancţiona orice încălcare a prevederilor legislaţiei sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor în vigoare. Unitatea noastră va asigura necesarul de personal în toate punctele alimentare unde se comercializează produse specifice acestei perioade. Prioritar vor fi vizate carmangeriile, unităţile de abatorizare şi procesare a cărnii, precum şi unităţile de fabricare a specialităţilor de panificaţie, laboratoarele de cofetărie”, a declarat Ion Iliuţă, director executiv al DSVSA Gorj.
Acesta a precizat că deoarece oamenii sacrifică în număr mare porcine în luna decembrie, se recomandă ca examenul trichineloscopic să fie făcut de către medicii veterinari la sediul circumscripţiilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor,proprietarii de animale având obligaţia de predare a mărcilor auriculare de la animalele tăiate. “La nivelul instituţiei noastre, pentru prevenirea apariţiei evenimentelor cu risc asupra sănătăţi publice se creează Comandamentul de Iarnă, ai cărui membri au atribuţii de verificare a lanţului alimentar, cât şi de verificare a respectării programului cu privire la efectuarea examenului trichineloscopic. Membrii Comandamentului vor face aceste controale în perioada 1 – 28 decembrie, inclusiv în zilele de sâmbătă şi duminică. Pentru eficientizarea acţiunii în zona Rânca unde numărul de turişti este mare şi unde circulă liber câini în spaţiul public, au fost înaintate adrese către primăriile Novaci şi Baia de Fier şi la circumscripţiile sanitar-veterinare din aceste localităţi pentru a vaccina toate animalele existente împotriva rabiei”, a mai spus şeful DSVSA Gorj, Ion Iliuţă.

Protecţia Consumatorilor, la datorie
O altă instituţie care va verifica asupra sănătăţii şi comerţului sănătos către gorjeni este Comisariatul Protecţiei Consumatorilor Gorj, care, în luna decembrie, va acorda întâietate soluţionării sesizărilor venite din partea cetăţenilor şi care va desfăşura acţiuni de supraveghere a pieţelor. “Ne-am propus să acordăm o atenţie sporită modului de comercializare a cărnii şi preparatelor din carne, produselor zaharoase, celor de patiserie-cofetărie, băuturi, legume şi fructe. Deoarece este şi luna cadourilor, vom fi cu ochii şi pe jucări pentru ca acestea să fie comercializate şi inscripţionate conform vârstei recomandate de producător. De asemenea, vom verifica starea ambalajelor, modul de etichetare al tuturor produselor specifice Sărbătorilor de iarnă, lista tarifelor, încadrarea în cantitatea netă impusă de producător, respectarea temperaturilor la transportul, expunerea şi comercializarea produselor, încadrarea în data durabilităţii minimale, respectarea prevederilor legale în cazul promoţiilor”, a declarat comisarul-şef adjunct al CJPC Gorj, Mădălin Giurcău.
Izabella Molnar



Gorjul nu mai are produse tradiţionale atestate 28 Nov 2014

Dacă în anii trecuţi, judeţul Gorj se mândrea cu câteva produse tradiţionale atestate, producătorii gorjeni nu şi-au mai reînnoit atestatele, astfel că judeţul nostru nu poate figura pe listele Ministerului Agriculturii.

30 noiembrie este data limită la care se pot depune documentele pentru reatestarea produselor tradiţionale româneşti, însă în judeţul nostru acest termen se pare că va fi lipsit de importanţă. “Gorjul nu mai poate figura cu produse tradiţionale atestate de câţiva ani şi asta deoarece producătorii, aceia puţini care erau, nu şi-au reînnoit atestatele. Din câte ştiu, în anii trecuţi existau certificate la nivel de judeţ, caşul fermentat de Teleşti şi ţuica de Slivileşti”, a declarat Dan Tănăsescu, directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Gorj.
Un produs tradiţional românesc atestat trebuie să fie produs alimentar fabricat pe teritoriul ţării, cu materie primă locală, care nu are în compoziţia sa aditivi alimentari şi este făcut după o reţetă tradiţională. De asemenea, modul de producţie şi de prelucrare şi procedeul tehnologic trebuie să fie tradiţionale şi să se distingă de alte produse similare, din aceeaşi categorie. Dacă tradiţionalitatea se datorează doar provenienţei sau originii geografice şi aplicării unei inovaţii tehnologice, produsul nu este acceptat în această categorie. Importantă pentru certificarea unui produs este prezentarea unor date, înscrisuri şi referinţe bibliografice cu referire la vechimea produsului. Astfel va fi demonstrată transmiterea unei tradiţii de la o generaţie la alta, din care să rezulte legătura istorică a produsului tradiţional cu locul de producţie. De asemenea, acestora li se poate ataşa şi o declaraţie de notorietate din partea unei asociaţii locale a producătorilor de produse tradiţionale. Toate aceste documente se trec în caietul de sarcini, în care se precizează, un nume al produsului, care, de altfel, trebuie să fie unic, descrierea caracteristicilor acestuia, a materiilor prime şi provenienţei lor, ingredientelor, dar şi a metodei propriu zise de producţie, specific locală, autentică şi invariabilă, date despre ambalare şi specificul produsului finit, dar şi alte informaţii.
După îndeplinirea tuturor condiţiilor, produsul se înregistrează în Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale (RNPT), administrat de Direcţia Generală Industrie Alimentară, din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
La sfârşitul anului trecut, România avea atestate circa 4.400 de produse tradiţionale şi era una dintre ţările cu cel mai mare număr de produse atestate din Uniunea Europeană. Singurul produs tradiţional românesc care a obţinut certificarea de Indicaţie Geografică Protejată (IGP) la nivel european este Magiunul de prune Topoloveni. Această distincţie a fost obţinută din 7 aprilie 2011.
Izabella Molnar



Oportunitate pentru studenţi 28 Nov 2014

În cadrul proiectului „SIMPRACT – Tranziția de la școală la viața activă prin practică și crearea de întreprinderi simulate, ID 138113” studenții aparținând Universității „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu sunt sprijiniţi în tranziţia de la şcoală la viaţa activă prin activităţi de consiliere şi orientare profesională şi întreprindere simulată.
Studenţii incluşi în grupul ţintă beneficiază de servicii de consiliere şi orientare profesională directă, precum şi prin module online care sunt integrate pe site-ul proiectului: completarea CV-ului, completarea Scrisorii de intenţie, parcurgerea unui set de baterii de testare psihologică şi vocaţională în vederea realizării matching-ului cu profesiile adecvate profilului lor.
Prin înfiinţarea celor trei întreprinderi simulate se permite studenţilor să asimileze informaţii despre funcţionarea unei entităţi economice reale, să dobândească sau să dezvolte comportamente profesionale fără a-şi asuma riscuri financiare.
Persoanele din grupul ţintă, consiliate, orientate profesional, îşi vor dezvolta aptitudinile profesionale, îmbunătăţindu-şi astfel inserţia pe piaţa muncii.
Informaţii suplimentare legate de activităţile desfăşurate în cadrul proiectului se obţin de pe pagina web a proiectului -simpract.ro – sau de la echipa de implementare a proiectului din cadrul UCB.
Promotorul proiectului „SIMPRACT – Tranziția de la școală la viața activă prin practică și crearea de întreprinderi simulate” este CNIPMMR, finanţatorul proiectului FSE prin POSDRU 2007-2013.
Danciu Cornelia-expert consiliere şi orientare profesională
Echipa de implementare a proiectului de la UCB



În Gorj / A început utilizarea cardului de sănătate 28 Nov 2014

Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) informează asiguraţii şi furnizorii de servicii medicale şi medicamente din judeţul Gorj, că începând cu data de 25.11.2014 a debutat utilizarea sistemului cardului naţional de sănătate în paralel cu platforma informatică utilizată până în prezent pentru validarea serviciilor medicale şi farmaceutice.

Această etapă confirmată de CJAS Gorj este una premergătoare momentului în care cardul naţional va deveni obligatoriu în sistemul asigurărilor sociale de sănătate. Având în vedere acest aspect, utilizarea cardului naţional de sănătate în această perioadă este necesară pentru realizarea unui sistem cu funcţionalitate optimă în momentul în care acesta va deveni obligatoriu. “În această perioadă, furnizorii de servicii medicale şi medicamente aflaţi în relaţie contractuală cu C.A.S.J. Gorj vor valida serviciile medicale şi farmaceutice cu ajutorul acestui instrument, atunci când asiguratul va prezenta cardul de sănătate, la solicitarea unui serviciu medical”, confirmă Daniel Bondoc, preşedintele Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Gorj.

Utilizare paralelă a sistemelor
Utilizarea în paralel a celor două sisteme de validare a serviciilor medicale şi farmaceutice se va derula până când vor fi eliminate toate disfuncţionalităţile tehnice şi administrative depistate în utilizarea sistemului cardului de sănătate. După această etapă cardul naţional de asigurări de sănătate va deveni obligatoriu la o dată ce va fi stabilită prin hotărâre de guvern.
Până la această dată, la nivelul judeţului Gorj au fost distribuite asiguraţilor un număr de 231.562 carduri naţionale de asigurări de sănătate dintr-un număr total de 245.485, ceea ce reprezintă un procent de 94,33%.
Minodora Sucea



Cum au votat ţăranii gorjeni la 1919 28 Nov 2014

1919 a reprezentat anul în care s-a votat pentru prima oară în România Mare, de asemenea, a fost primul an când sistemul de vot, votul cenzitar, a fost înlocuit cu votul universal, cunoscut ca fiind unul dintre principiile de bază ale democraţiei, care dă posibilitatea fiecărui cetăţean adult şi cu discernământ de a-şi alege reprezentanţii în legislativ, respectiv, de a fi ales.

Pierderile umane mari pricinuite de Primul Război Mondial, promisiunile regelui Carol I privind împroprietărirea fiecărei familii cu 5 ha şi posibilitatea de exprimare prin vot a ţăranilor  săraci datorită legiferării votului universal cu numai un an în urmă, constituiau motive clare de a alege candidaţii cei mai potriviţi, candidaţi care îşi prezentau ofertele electorale în întâlnirile cu alegătorii pregătite  de organizatorii de campanie, fără găleţi, pixuri, zahăr sau făină, obiecte care erau înlocuite la acea vreme de unul singur, puternic şi convingător: ţuica de prune. Cetăţenii cu drept de vot primeau câte un certificat de alegător, iar dacă nu se prezentau la vot, erau amendaţi cu 50-200 lei. Buletinele erau tipărite pe hârtie colorată, votul era secret şi cu panaşaj ( într-o gheretă închisă). După completarea buletinelor, acestea erau introduse în plic, plicul se sigila şi era depus în urna de vot. La  alegerile din 1919, din cei 1 290 230  electori înscrişi în cele 34 de judeţe ale vechiului Regat, s-au prezentat la vot un număr de  872 979 cetăţeni. În judeţul Gorj au fost înscrişi pe liste puţin peste 29 000 electori,  din care s-au prezentat la vot, 17 230 să îşi exprime opţiunea. Singurul oraş al judeţului era Tg .Jiu, unde au fost amplasate cele mai multe secţii de votare. Celelalte secţii au fost stabilite în comunităţile rurale mai mari, cum ar fi Cărbuneşti, Novaci, Tismana, Peştişani, Câlnic, Leleşti-Dobriţa, Arcani, Crasna şi altele. După exprimarea opţiunii electorale, ţăranul român îşi trăia clipa de glorie, părăsind ţanţoş  încăperea, revenind în câţiva paşi la statutul iniţial, de simplu lucrător cu palmele al pământului strămoşesc. Înainte de intrarea la vot, câţiva dintre votanţi trecuseră pe la „coordonatori”, care îi serviseră cu câte o porţie zdravănă de ţuică şi indicaţii tehnice asupra manifestării voinţei electorale. Acum se întorceau la bază, să beneficieze de restul de ţuică meritat pentru un serviciu cât se poate de mărunt şi care avea să-i coste doar câţiva ani de „bunăstare”. În felul acesta, se întocmeau şi primele „exit poluri”, termen necunoscut la acea vreme, cu o marjă de eroare între 1 şi 50%. Dilema nr. 1 a cetăţeanului nehotărât,dar cu drept de vot „dar eu cu cine votez?”  era astfel rezolvată pentru moment. Despre asemenea întâmplări, găsim relatări în „Cuvântul Gorjului”,  strămoş al ziarului nostru,  condus la acea vreme de tânărul Director Gheorghe Tătărăscu, viitor parlamentar şi om de stat. Rezultatele alegerilor au fost unele total neaşteptate, nicidecum pe placul ţăranului gorjean şi, în general, ale cetăţeanului de rând.
O nouă zi de muncă pentru plugarul gorjean care, înhămându-şi boii la car, nu putea să nu se gândească: „Oare am votat bine?”
A.Pop



Pregătiri în linie dreaptă pentru noul sezon de schi 28 Nov 2014

În staţiunea montană Rânca s-a aşternut primul strat de zăpadă din acest sezon. Pentru a crea condiţiile necesare debutului sezonului de schi, pe pârtia din centrul staţiunii s-a început amenajarea cu zăpadă artificială. Cel mai probabil, dacă vor fi condiţii meteo favorabile şi se va putea produce o cantitate suficientă de zăpadă, de la 1 decembrie se va schia la Rânca. Salvamontiştii sunt deja la datorie, echipajele fiind suplimentate în următoarea perioadă.

Sabin Cornoiu, directorul Salvamont Gorj, confirmă faptul că salvamontiştii sunt la datorie, cu echipaj permanent în staţiunea Rânca, cu suplimentarea numerică a acestuia cât va fi necesar în funcţie de afluenţă turistică. Se iau măsuri pentru ca turiştii să fie în siguranţă „Începând cu vacanţa de iarnă vom asigura permanenţa în staţiune a unei ambulanţe salvamont”, confirmă Cornoiu. La ora actuală se încearcă să se amenajeze o pârtie, în centru staţiunii, cu zăpadă artificială. Dacă, în următoarele zile, condiţiile meteo vor permite producerea de zăpadă şi cantitatea de zăpadă produsă e suficientă,  debutul sezonului de schi va fi posibil începând cu 1 decembrie. Drumul de acces în staţiune este bun, acţionându-se în permanenţă pentru degajarea lui; s-a pus nisip în locurile unde se poate depune polei, astfel că au fost asigurate toate condiţiile necesare pentru ca turiştii să poată ajung la Rânca şi să se bucure de tot ceea ce le oferă staţiunea în acest sezon.
Minodora Sucea



Fost primar din Vâlcea, în căutarea “dreptății” la Târgu-Jiu 28 Nov 2014

Ex-senatorul Emilian Frâncu, fost primar al municipiului Râmnicu Vâlcea până anul trecut, Emilian Frâncu a ajuns să își caute eliberarea din pușcărie pe la Tribunalul Gorj, unde ieri a fost adus pentru a-i fi analizată o cerere de punere a sa în libertate pentru a-și putea îngriji problemele de sănătate. El a fost prins în flagrant anul trecut când primea o mită de 50.000 de lei, lucru pe care însă nu l-a recunoscut, instanțele condamnându-l foarte repede la o pedeapsă de 4 ani cu executare, introducerea lui în spatele gratiilor producându-se în contextul în care și predecesorul său la primăria orașului, Mircea Gutău, a fost arestat tot pentru luare de mită.
Magistrații gorjeni nu au luat deocamdată nicio decizie privitoare la eventuale puneri în libertate a fostului edil, judecătorii cerând o expertiză medicală pentru a vedea dacă acesta poate fi tratat sau nu în cadrul sistemului medical al Administrației Naționale a Penitenciarelor. “Dispune efectuarea unei expertize medico-legale cu următoarele obiective: – dacă petentul Frâncu Emilian Valentin, suferă de o boală care nu poate fi tratată în reţeaua sanitară a ANP şi care face imposibilă executarea imediată a pedepsei. – dacă specificul bolii nu permite tratarea acesteia cu asigurarea pazei permanente în reţeaua sanitară a Ministerului Sănătăţii, urmând să aprecieze cu privire la perioada în care condamnatul poate fi tratat”, se arată în hotărârea de ieri a instanței.
Gelu Ionescu



Arboraţi steagul României! 28 Nov 2014

Primăria Târgu-Jiu face apel către toți cetățenii dar și către instituțiile din municipiu, ca de Ziua Națională a României să nu își uite sentimentul de mândrie națională și să arboreze câte un steag pe clădire sau la fereastră. Prin acest gest cetățenii îşi pot manifesta ataşamentul faţă de ţară şi mândria de a fi român.



Ca la noi, la nimeni – Tainele Elenei Udrea, tainele lui Klaus Iohannis 28 Nov 2014

Trecerea Elenei Udrea pe la DNA, nu demult dar la o oră de seară, vine în totală contradicţie cu afirmaţiile Laurei Codruţa Kovesi cum că instituţia pe care-o conduce ar fi imparţială. De ani de zile se vehiculează implicarea protejatei lui Traian Băsescu în mai multe dosare penale. Efectiv, se poate spune că «rămâne cum am vorbit » Cu NUP !
După ce i-a luat apărarea fostului ei soţ, Dorin Cocoş, în repetate rânduri, miercuri s-a trezit vorbind pe aceeaşi temă. Şi dăi şi dăi, ca la paşopt. Ba chiar l-ar fi averizat să aibă grijă de cine se-înconjoară. Vezi Doamne, să se ferească de «oportunişti». Numai că, aşa cum se zice pe la ţară, a cam luat-o gura pe dinainte. Şi a scăpat un porumbel ! Pur şi simplu, preşedinta Partidului Mişcarea Populară a declarat textual: «Când am fost ministru, am semnalat actele de corupţie din ANRP». Măi, să vezi ! Practic e o recunoaştere a faptului că ştia de matrapazlâcurile de acolo. Bun, păi atunci, la influenţa pe care-o avea în PDL, în Guvern şi la Palatul Cotroceni de ce nu s-a adresat autorităţilor competente ale statului? Oricum, ce putea să facă un partid? Dacă ar fi procedat legal, nu s-ar fi ajuns ca abia în toamna lui 2014 să se ajungă la imensul scandal în care au fost implicaţi foştii şefi ai Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor. Elena Udrea pretinde că mai mulţi colegi şi şefi de instituţii i-au spus că se înşeală. Mă rog, unele ziare şi agenţii de presă încă subordonate lui Traian Băsescu au preluat trunchiat declaraţia Elenei Udrea. Totuşi, i-a nominalizat pe primul ministru şi preşedintele PDL, Emil Boc, dar şi pe Vasile Blaga. Nu se ştie sigur care-i adevărul. Un lucru este limpede, din moment ce copreşedintele noului PNL, Vasile Blaga, a sărit ca ars: «Doamna Elena Udrea minte!» Iar, actualul primar al Clujului, Emil Boc, tace mâlc. Nici nu ne-am aştepta la altceva, din moment ce Emil Boc a susţinut-o în campania prezidenţială pentru turul unu al alegerilor şi chiar a declarat că i-ar fi dat votul. Cu care vot, oricum, n-a făcut nimic.
Deocamdată, Dorin Cocoş e la răcoare într-un alt dosar penal, iar fosta şefă a ANRP, Crinuţa Dumitrean, şi mai mulţi subalterni şi prieteni ai Elenei Udrea, printre care şi Alina Bica, şefa DIICOT, au format un grup infracţional prin care mulţi afacerişti să obţină despăgubiri pentru terenurile supraevaluate. Şi care, culmea, nici nu le aparţineau. În privinţa viitorului aşazisei «justiţii independente», lăudată de Klaus Iohannis, care le-a ridicat statui verbale lui Daniel Morar şi Laurei Codruţa Kovesi – cea mult lăudată şi de Marele Licurici de peste ocean – nu avem de ce să fim optimişti.
Aşa cum Mircea Băsescu s-a întors acasă, unde poate ascunde probele – a se citi banii primiţi de la Bercea Mondial, başca posibilitatea întâlnirii cu martorii, dintre care Marian Căpăţână şi-ar putea schimba ultima declaraţie -, iar tăinuitoarea Elena Udrea are, deocamdată, NUP. Aşa cum, scuzaţi-mi scepticismul, am convingerea că va primi şi Amiralul Dezastrului Naţional – cetăţeanul Traian Băsescu!
ION PREDOŞANU

Nota redacţiei. Evident, am fi dorit ca în Gorjeanul de ieri să găzduim mai multe cuvinte din inimă, ale multor personalităţi şi oameni de cultură din Gorj. N-am izbutit şi ne cerem scuze scrise. Reînnoim invitaţia către aceştia şi numeroşii coloboratori de suflet ai Gorjeanului să continue a ne adresa gândurile domniilor lor. În fond, Gorjeanul a sărbătorit împlinirea vârstei rotunde – 90 de ani – în 2014. Aşa că, vă aşteptăm. Şi promiteam a le publica, cu prioritate, până la finele anului. Vă mulţimim tuturor !(Ion Predoşanu)



Lumina, şi Adevărul, şi Viaţa – ÎPS Părinte dr. IRINEU, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei – “Omul duhovnicesc este acela care face ca prin viață curată să crească omul interior și să diminueze impulsurile” 28 Nov 2014

În Pericopa Evanghelică a Duminicii a 30-a după Rusalii, a Dregătorului bogat și a împlinirii poruncilor, fiecare dintre noi, merită să reflectăm la întrebarea: «Învățătorule bune, ce să fac pentru ca să moștenesc viața cea veșnică?», pentru că o astfel de întrebare a fost pusă Mântuitorului Iisus Hristos de un tânăr bogat, pe care îl interesa viaţa veşnică.

De altfel, credem că e o întrebare pe care ar trebui să şi-o pună fiecare pământean care aleargă după mirajul «paradisului pierdut», după fericirea în care a fost zidit şi care i-a rămas în adâncul sufletului, dar considerăm că trebuie să şi-o pună mai ales tinerii de azi, atrăgându-le atenţia că responsabilitatea lor în viață este hotărâtoare, mai ales că răsplata este cu atât mai mare, pe cât de mare se dovedește și pedeapsa pentru încălcarea poruncilor!

“Pe chipul omului se vede lucrarea Duhului Sfânt, cât și lucrarea satanei”

- Rep. Înaltpreasfințite Părinte Mitropolit, în Duminica în care creștinătatea prăznuiește sărbătoarea Sfântului Ap. Andrei, cel Întâi chemat și ocrotitorul României, v-aș ruga, cu smerenie, să ne tâlcuiți marea învățătură a Pildei Dregătorului bogat, cel care vine la Mântuitorul Hristos pentru a desluși calea moștenirii vieții veșnice!
-În primul rând, trebuie să luăm aminte la un anumit punct din Evanghelie, pentru că e firească neliniştea tânărului bogat, dar el nu a realizat, cât este de profundă neliniștea sa, fiindcă a considerat că este unul dintre cei care cu adevărat caută altceva. Deci, tânărul nostru, deși era foarte bogat, simţea că îi lipseşte ceva! De aceea, vine la Iisus ca să Îl întrebe, ce poate să facă pentru a moșteni viața veșnică, tocmai în vremea în care Iisus comunica, avea o legătură tainică, de suflet, cu toată gama existenţială a vremii, pentru că Iisus era un Om între oameni. Așadar, tânărul acesta merge şi pune întrebarea Celui Care avea altceva decât ceea ce aveau toţi, iar Mântuitorul îl avertizează asupra unei exagerări și spune: “Pentru ce Mă numeşti bun? Nimeni nu este bun, decât unul Dumnezeu”, iar prin aceasta, Fiul Domnului nu făcea exces de modestie, ci, El trimitea mereu la o realitate în care tânărul se considera desăvârșit pentru că împlinise poruncile, dar tocmai de aici începe dilema, tocmai aici vine Mântuitorul şi aşează lucrurile la mijloc, între Dumnezeu şi om, fiindă Îl aduce pe Dumnezeu la oameni şi îi ridică pe oameni, cu adevărat, până la Dumnezeul Cel bun, pentru a-I urma Calea!
- Rep. Cum regăsim noi, astăzi, pe omul acestor vremi, credinciosul acestor timpuri, ca o expresie a luptei dintre existența biologică și viețuirea duhovnicească?
-În toate timpurile aceste lupte au fost legate de existența omului! Sfântul Ap.Pavel vorbește despre «omul cel vechi» și «omul cel nou»! Omul cel vechi este omul păcatului, omul care se ruinează de pe o zi pe alta, întrucât în el roade această suferință a morții, iar omul duhovnicesc este acela care face ca prin viață curată să crească omul interior și să diminueze impulsurile, aceste senzații, aceste experiențe ale omului păcatului. De aceea, trebuie să luptăm întotdeauna împotriva acestor tendințe ale trupului, ale cărnii, războiul acesta pe care noi îl știm fiecare, pentru că dacă lăsăm viața noastră dezlănțuită în aceste impulsuri ale vieții biologice, nu ajungem departe, întrucât biologicul este într-un glisaj spre moarte, spre distrugere și spre destrămare.
- Rep. Dar, avem noi reperele sociale și morale esențiale pentru a desluși mai bine chipul omului duhovnicesc?
-Dacă noi ne-am hotărât, în libertatea noastră, să lucrăm pentru sufletul nostru și să fie Dumnezeu în viața noastră, de bună că Duhul Sfânt este în noi! Iar dacă în noi lucrează răul, așa cum spune Scriptura, față de aceia care au pierdut pe Duhul Sfânt înainte de potop, despre aceia Dumnezeu spune că I-a părut rău că l-a făcut pe om, pentru că El a spus: “Pierde-voi de pe fața pământului pe oamenii care i-am făcut, pentru că ei sunt numai trup”! Dacă noi suntem numai trupuri și avem o înfățișare omenească, dar suntem goi pe dinăuntru, chipul nostru este chipul păcatului, pentru că pe chipul omului se vede lucrarea Duhului Sfânt, cât și lucrarea satanei! Pe chipul omului duhovnicesc se vede harul Duhului Sfânt, așa cum spune Sf. Ap. Pavel, “roada Duhului este bucuria, pacea, îndelungă răbdarea, bunătatea, dragostea, iubirea”!

“Dumnezeu vorbește ca și noi, ca noi să înțelegem, să ascultăm cuvântul Lui și să-L așezăm în inimile noastre”

- Rep. Totuși, noi nu putem surprinde întotdeauna universul lăuntric al omului, pentru că percepem doar fizionomia, înfățișarea lui fizică și de aceea, v-aș întreba dacă există o cale pentru a accede la sufletul omului și la cămara virtuților lui?
-Toate aceste culori ale virtuților sunt zugrăvite pe fețele oamenilor evlavioși și credincioși! Contrar acestor valori, diavolul zugrăvește sau mâzgălește chipurile, fețele oamenilor cu fel și fel de păcate! De aceea, la înfricoșata judecată vor veni și aceia care vor avea sufletul desfigurat, chipul deformat de răutate. Nu numai aceia care au pe Duhul Sfânt! Prin urmare, la înfricoșata judecată, vom fi recunoscuți de Duhul Sfânt dacă păstrăm culorile nemuririi, ale dumnezeirii, adică păstrăm imaginea, icoana Lui Dumnezeu în sufletul nostru, pe care o avem din creație, adică din nașterea noastră, și apoi o avem luminată înfrumusețată prin Taina Sfântului Botez și strălucitoare prin viața noastră, prin conlucrarea noastră cu Duhul Sfânt, cu sfintele taine!
- Rep. Ca să urmăm Calea Domnului și să ne detașăm de cele lumești, avem nevoie de exemple, ceea ce pare un lucru anevoios și chiar stânjenitor pentru omul dependent de resursele materiale, de lucrurile din jurul său!
-Categoric, nu trebuie să luăm exemplul celor care înjură, care nu vin la biserică, al celor care drăcuie, care înșeală și fură și care fac multe rele în jurul nostru! Sunt oameni cucernici care se nasc în familii de multe ori rătăcite de la calea adevărului, așa precum și trandafirii cei mai frumoși se nasc din spinii cei mai ascuțiți! Dar acestea sunt toate răsplătite de Dumnezeu, pentru că, ne spune Mântuitorul Hristos, pe aceia care se străduiesc și care fac Voia Lui Dumnezeu, pe aceia îi așează în ceruri, când zice: “Bine, slugă bună și credincioasă, peste puține ai fost pusă, peste multe te voi pune, intră întru bucuria Domnului Meu”! În Sfânta Evanghelie vedem și preocuparea Sfinților Apostoli când spun: “Doamne, noi, care am lăsat totul, părinți, adică am părăsit casele lor și am urmat pe Mântuitorul Iisus Hristos, noi, ce vom lua?”, zice Sf.Apostol Petru! După care Mântuitorul Iisus Hristos îi răspunde: “Voi, care mi-ați urmat Mie, veți ședea la sfârșitul veacurilor pe 12 scaune și veți judeca semințiile lui Israel”!
- Rep. A urma porunca Lui Dumnezeu înseamnă a ne elibera total de cele lumești?
-Înaintea Creației, Dumnezeu a zis și s-a făcut, fără să știm care era Cuvântul Său, că era veșnic, și toți înțelegem că graiul Lui Dumnezeu era Însuși Fiul Său, Cuvântul adevărat! Pentru că Fiul Său este Cuvântul, este Logosul! Așadar, porunca sa dinainte era însăși lucrarea înțeleaptă a Lui Dumnezeu, realizată prin Fiul, în Duhul Sfânt! Dar, odată venit pe pământ, Mântuitorul Iisus Hristos și făcându-se om din Preacurata Fecioară, El a grăit, de data aceasta, cu cuvântul omenesc, pentru ca noi să înțelegem! Nu ne-a grăit nici în grai îngeresc, nici dumnezeiesc, ci, ne-a grăit în grai omenesc! Iată că Dumnezeu vorbește ca și noi, ca noi să înțelegem, să ascultăm cuvântul Lui și să-L așezăm în inimile noastre! Dar, chiar dacă vorbește prin cuvântul nostru, în limba noastră, puterea Cuvântului Său este mult mai mare și negrăită, este putere dumnezeiască! Are, așadar, cuvânt cu putere multă!

“La Dumnezeu Cuvântul este apropiat sufletului uman, este lipit de suflet”

- Rep. Care este dimensiunea esențială a Cuvântului dumnezeiesc?
-La noi, cuvântul are putere prin modulația glasului și prin ceea ce noi încercăm să explicăm sau să definim cu graiul nostru! Dar, la Dumnezeu Cuvântul este cu totul altfel, căci el este apropiat sufletului uman, este lipit de suflet și în același timp întrutotul înțelegător! Pentru mintea noastră, înțelepciunea noastră și conștiința noastră, dacă vorbele noastre sunt uneori ascultate, înțelese sau pricepute, pentru că nu întotdeauna cele vorbite de noi sunt și folositoare, și nu întotdeauna cei care ne aud, ne și ascultă, pentru că auzul este diferit de ascultare!
- Rep. Există anumite momente decisive în care avem nevoie de lucrarea Lui Dumnezeu și așteptăm răspuns la rugăciunile noastre?
-Este de mare trebuință în viața noastră să avem gândul la Dumnezeu și răspunsul la rugăciunile noastre, ori de câte ori le cerem Atotputernicului Dumnezeu! Nu putem face nimic fără de ajutorul Lui Dumnezeu! El Însuși ne-a spus: «Fără de Mine, nu veți putea face nimic»! Deci, toată puterea noastră și toată sârguința noastră sunt în mâna Lui Dumnezeu și răsplătite de Providența divină! Avem nevoie de această lucrare a Lui Dumnezeu pentru că suntem cu toții recunoscători Atotputernicului Dumnezeu, dar în același timp, mărturisim slăbiciunile noastre și neputințele noastre! Pentru aceasta, biserica este întotdeauna locul în care Îl întâlnim pe Dumnezeu, locul în care El ne așteaptă ca să venim la El, locul în care noi suntem ascultați la rugăciunile noastre!

“Suntem purtători de Dumnezeu, prin însăși viața pe care o trăim cu toții”

- Rep. Darurile Lui Dumnezeu sunt o măsură a răsplatei credinței noastre?
-Așa cum suntem purtători de viață, deci, avem viață în noi, avem suflu în noi, avem minte, avem înțelepciune, simțire și voință, toate acestea, fără să fie localizate în ceva anume! Deci, nici mintea, nici voința, nu se află într-un organ al trupului nostru, ci ele sunt daruri ale Lui Dumnezeu, unii având mai mult, alții mai puțin! Totodată, noi avem viață de la Dumnezeu, ceea ce înseamnă că acest dar al lui Dumnezeu se află în noi, în fiecare părticică din trupul nostru. Și iată cum suntem purtători de Dumnezeu, prin însăși viața pe care o trăim cu toții! Știm bine că atunci când viață nu mai este în noi, deja ne înfățișăm înaintea judecății Lui Dumnezeu! Ceea ce înseamnă că Bunul Dumnezeu e în viața noastră pământească și după aceea ne chemă la viața cerească, la o viață veșnică! Așa cum spunem în Crez: «Aștept învierea morților și viața veacului ce va să fie»! Ca purtători de Dumnezeu, viața care sălășluiește în noi, să nu fie întunecată!
- Rep. Ce înseamnă a avea o viață frumoasă?
-Viața frumoasă este atunci când noi facem fapte bune, ne rugăm, venim la biserică, ne închinăm, postim, nu ne certăm cu aproapele, nu ne judecăm, nu ne drăcuim și nu facem fapte rele! Viața întunecată este, în schimb, atunci când omul este păcătos, când omul uită de Dumnezeu, când nu mai urmează poruncile Lui, ci, face numai voia lui personală! Și atunci, omul este numai viețuitor pe pământul acesta, ca într-una din zile, Dumnezeu să-l cheme la judecată!
Profesor, Vasile Gogonea



UCB, gazda ediţiei a XI-a a conferinţei ECO-TREND 28 Nov 2014

Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor din cadrul Universităţii „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu în parteneriat cu Academia Română organizează în perioada 28 – 29 noiembrie 2014 ediţia a XI-a a Conferinţei ştiinţifice internaţionale ECO-TREND 2014 cu tema „Performanţă, Competitivitate, Creativitate”. Ceremonia de deschidere a lucrărilor conferinţei are loc vineri, 28 noiembrie 2014, începând cu ora 09,30, în sala B110 din incinta Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor.
Lucrările conferinţei ECO-TREND au fost organizate pe 9 secţiuni care se vor desfăşura în paralel, conform programului evenimentului ştiinţific: Teorie şi politică macroeconomică, Economia muncii,  Marketing, comerţ şi turism, Creştere economică şi dezvoltare, Finanţe şi stabilitatea financiară, Contabilitate şi domeniul bancar, Management, Metode cantitative în economie, Sisteme informatice pentru administrarea afacerilor.
În cadrul conferinţei, vor fi susţinute peste 100 de lucrări de către autori de la universităţi din ţară şi de la Academia Română, precum şi autori din Bulgaria, Spania, Macedonia, Turcia, Mexic.

Aşteptările organizatorilor
Organizatorii doresc ca acest forum de dezbatere ştiinţifică să ofere un cadru academic adecvat schimburilor de idei, exprimării opiniilor şi comunicării celor mai noi rezultate ale cercetării ştiinţifice din domeniul economic.
Informaţii relevante sunt disponibile pe website-ul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor din cadrul Universităţii „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu: http://www.utgjiu.ro/fsega/
M.S.



Primul cerc pedagogic pentru profesorii medici și asistenți medicali 28 Nov 2014

Joi, 27 noiembrie a.c. la sediul Școlii Postliceale Sanitare „Omenia” din Târgu-Jiu a avut loc primul cerc pedagogic al profesorilor medici și asistenți medicali care predau în școlile postliceale sanitare din județul Gorj.
Inițiativa organizării activității metodice a aparținut cadrelor didactice ale Școlii Postliceale Sanitare “Omenia” fiind inclusă de Inspectoratul Școlar Județean Gorj în Calendarul activităților metodice pentru anul școlar 2014 – 2015.
Tematica primului cerc pedagogic din domeniul Sănătate și asistență pedagogică a vizat “Aspecte teoretice și practice ale procesului de predare – învățare- evaluare axat pe dobândirea competențelor profesionale în meseria de asistent medical generalist”.
Alături de cadrele didactice ale școlii organizatoare au participat profesori medici și asistenți medicali de la Școala Postliceală Sanitară “Ion Mincu”, Școala Postliceală Sanitară „Carol Davila” și Școala Postliceală Sanitară „Hipocrate” .
S-au purtat discuții interactive și s-au realizat schimburi de experiență cu privire la “Metode moderne în predarea materiilor de specialitate la clasă” și „Portofoliul de stagiu clinic – oglinda cunoștințelor dobândite de elevi la orele de curs și valorificate în stagiul din spital”.
Ținând cont că, misiunea asistentei medicale generaliste în societate este de a ajuta indivizii, familiile și grupurile să își determine și să își realizeze potențialul fizic, să planifice și să acorde îngrijiri în timpul bolii și în timpul convalescenței – devine obligatorie utilizarea de metode și mijloace de învățământ moderne, condiție esențială a eficienței și calității actului medical.
Profesor Ion NOVAC
Directorul Școlii Postliceale Sanitare “Omenia” Târgu Jiu



Noi reglementări privind sistemul de pensii 28 Nov 2014

Anumite perioade de vechime în muncă ale gorjenilor se pot considera stagii de cotizare în condiţii deosebite. La începutul acestei săptămâni, plenul Senatului a dezbătut și aprobat cu 97 de voturi pentru și două împotrivă, Raportul suplimentar al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială la Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 55 din Legea nr.263/ 2010 privind sistemul unitar de pensii publice, prin care perioadele de vechime în muncă realizate în grupa I de muncă, mai mici de șase ani, precum și cele lucrate în grupa a II de muncă se consideră stagiu de cotizare în condiții deosebite. Potrivit comunicatului emis de Senatul României, cei care au lucrat “atât în grupa I, cât și în grupa a II-a de muncă și care nu au putut fructifica aceste perioade întrucât acestea nu erau suficiente pentru obținerea unei reduceri de vârstă pe fiecare categorie în parte, își pot cumula cele două perioade beneficiind, astfel, de reducerea de vârstă prevăzută de lege la art. 55 alin. (1) tabel nr.1. De exemplu, o persoană care a lucrat 3 ani în grupa I de muncă și 3 în grupa a II-a de muncă poate beneficia de reducerea de vârstă de un an prevăzută la articolul mai sus menționat”, se mai arată în comunicatul de presă. comunicat.
Inițiatorii propunerii legislative sunt mai mulți deputați UDMR, iar Senatul este prima cameră sesizată.
I.M.



28 de şomeri, formaţi profesional în decembrie 28 Nov 2014

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Gorj vine în sprijinul şomerilor şi în luna decembrie, organizând un singur curs de formare profesională, la care vor participa 28 de persoane. Aceştia se vor califica în meseria/ocupaţia de operator introducere, validare şi prelucrare date. Persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj sunt obligate să participe la programele de formare profesională oferite şi organizate de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă. Persoanele îndreptăţite pot beneficia de servicii de formare profesională gratuite, o singură dată, pentru fiecare perioadă în care se află în căutarea unui loc de muncă. Înscrierile pentru cursurile de calificare, precum şi orice alte informaţii referitoare la formarea profesională se pot obţine de la sediul AJOFM Gorj din Târgu-Jiu, str. Lt. Col. Dumitru Petrescu nr.1 sau de la agenţiile locale şi punctele de lucru din teritoriu. Pentru cursul organizat în decembrie, selecţia persoanelor se va face la sediul AJOFM Gorj, pe 3 decembrie, la ora 10:00.
Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă va desfăşura în ultima lună din acest an un număr de 141 de programe de formare profesională pentru un număr de 2.704 persoane care beneficiază, conform legii, de servicii de formare profesională gratuite. Judeţele în care, luna viitoare se vor organiza cele mai multe cursuri, cu număr mare de participanţi sunt: Covasna (239 persoane), Iaşi (200 persoane), Botoşani (188 persoane), Mureş (171 persoane), Olt (168 persoane). Meseriile cele mai solicitate pentru care se vor organiza programe de formare profesională, în perioada menţionată sunt: lucrător în comerţ (220 persoane), operator introducere validare şi prelucrare date (167 persoane), inspector resurse umane (164 persoane), bucătar (131 persoane), vânzător în unităţi de alimentaţie (128 persoane), agent de securitate (82 persoane), comunicare în limba engleză (64 persoane), confecţioner asamblor articole din textile (64 persoane), patiser (64 persoane), operator calculator electronic şi reţele (60 persoane), lucrător în cultura plantelor (98 persoane).
Izabella Molnar



Natalitate, uşoară scădere în judeţ 28 Nov 2014

Natalitatea se află în continuare pe o pantă descendentă, în luna septembrie numărul naşterilor, din judeţul nostru fiind în scădere, în timp ce mortalitatea a fost în creştere în acelaşi interval, conform ultimei raportări din partea Direcţiei Judeţene de Statistică (DJS) Gorj. Deci, natalitatea a fost în scădere comparativ cu luna septembrie a anului trecut. Astfel, dacă în septembrie 2013, numărul copiilor născuţi în Gorj a fost de 264, în septembrie 2014, numărul acestora a fost de 260. În schimb, mortalitatea generală a înregistrat o creştere la nivelul judeţului nostru. Mai exact DJS Gorj a înregistrat un număr de 301 decese în septembrie a.c., cu doar trei mai multe faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, când numărul persoanelor decedate a fost de 298.
Tot conform ultimului buletin al DJS Gorj, în septembrie 2014 s-au înregistrat 258 de căsătorii şi 41 de divorţuri. Comparativ cu anul trecut, cifrele sunt mai mici; mai precis în septembrie 2013, la nivelul judeţului nostru, s-au încheiat 261 de certificate de căsătorie şi s-au pronunţat 51 de divorţuri.
I.M.



Din nou cu cuţitul la os… 28 Nov 2014

Pandurii caută să recupereze din punctele pierdute pe teren propriu, iar programul îi dă una dintre cele mai accesibile echipe posibile, dacă privim clasamentul Ligii 1.

Grigoraş nici nu se poate bucura prea mult de revenirea lui Roman, asta pentru că alţi doi jucători sunt acum indisponibili pentru jocul cu CSMS Iaşi, Elton şi Anton fiind suspendaţi. Ei se alătură celor doi jucători accidentaţi, fundaşii centrali Christou şi Mevlja, ceea ce îi lasă tehnicianului Pandurilor o echipă descoperită în zona centrală atât în defensivă, cât şi la mijlocul terenului. Fără alte soluţii, defensiva pandură va rămâne cel mai probabil la formula improvizată încă de la Braşov, cu Momcilovic reprofilat fundaş central şi cu Unguruşan trimis în banda stângă.

Schimbări în linia mediană
Dacă Roman revine după o etapă de suspendare, Mihai Răduţ o va face după o perioadă neagră în care a suferit două rupturi musculare. Antrenorul nu este încă hotărât ce va face cu Răduţ, însă problemele pe care le are în acea zonă probabil vor conduce la titularizarea fostului stelist. Cele mai mari şanse de a evolua ca închizător le are Nistor, care a mai făcut acest lucru şi nu s-a descurcat foarte rău, însă este clar că aceasta nu este poziţia care-i convine cel mai mult. “O să joace alţi jucători care sunt mijlocaşi, nu o să îl folosesc pe Roman mijlocaş central sau pe Fayez sau pe Matulevicius. N-ar fi prima oară când Nistor evoluează ca închizător, chiar a evoluat de multe ori acolo, dar mai avea pe cineva lângă el, poate puţin mai defensiv decât avem posibilităţi acum. E cert că Anton şi Elton erau doi jucători de bază, doi jucători care au evoluat aproape non-stop şi chiar dacă pe Elton l-am folosit şi în alt post, este un jucător care este constant, este unul dintre puţinii jucători care au evoluat în toate partidele, în toate minutele. O să încercăm să acoperim aceste goluri lăsate, datoria celor care intră acum este să-i înlocuiască cu brio pe postul respectiv”, a declarat antrenorul Pandurilor, Petre Grigoraş.

Bancă din Liga a 3-a
Absenţele din lotul Pandurilor l-au obligat pe Petre Grigoraş să apeleze la echipa a doua pentru a completa lotul pentru partida cu CSMS Iaşi. Cu probleme mari la nivelul fundaşilor, la ultimele antrenamente de la Târgu Jiu a fost chemat şi Horj, un tânăr jucător de perspectivă de la Pandurii II, însă Grigoraş a renunţat la idee având în vedere că acesta are mult prea puţine partide chiar şi la nivelul ligii a 3-a: “Mai luăm şi din juniori. Nu cred că o să-l iau în lot pe Horj, o să fie Constantin, Dănăricu, Şendroiu din jucătorii tineri. Şi Constantin este o soluţie, pentru că are mai multă experienţă, Horj este totuşi un jucător care a jucat foarte puţin şi e greu să te bazezi pe el într-un meci atât de important. Nu mai vreau să discut prea mult şi să promit, dar este clar că e un meci extrem de important, atât pentru noi cât şi pentru ei, diferenţa este atât de mică de puncte”, a mai spus Grigoraş.

Absenţe şi la Iaşi
Nicolo Napoli nu este nici el un antrenor prea fericit. Şi echipa moldoveană se confruntă cu multe indisponibilităţi. În ciuda ultimelor două rezultate, 2-3 acasă cu CSU Craiova şi 0-4 la Cluj cu CFR, Grigoraş vede o echipă redutabilă în CSMS Iaşi, capabilă să pună mari probleme dacă în teren îl are şi pe Wesley. Deşi oficialii moldoveni anunţă doar revenirile lui Călugăru şi Ţigănaşu, Grigoraş crede că Wesley va fi pe teren în meciul cu Pandurii: “Nu cred că Iaşiul este în derivă, nu trebuie să considerăm că Iaşiul este o echipă în derivă. Nu trebuie să ne luăm după locul din clasament, după rezultatele în sine, ci după jocul pe care îl prestează.
Chiar dacă la meciul cu CFR au avut câteva indisponibilităţi, a lipsit şi Wesley, un jucător foarte important, au lipsit vreo 2-3 jucători importanţi care făceau parte din primii 11, sunt convins că vor reveni acum”, a mai declarat antrenorul Pandurilor.

Se tem de vreme
Partida va avea loc la o oră destul de târzie pentru această perioadă a anului, la sfârşitul lunii noiembrie. Vremea a fost schimbătoare, în general rece şi la ora partidei ar putea fi chiar temperaturi negative, ceea ce ar putea influenţa calitatea jocului încurcându-i mai mult pe gorjeni: “E o echipă care se agaţă pe ultima sută de metri şi e normal să fie aşa, ne va aştepta un meci de luptă, se pare că şi vremea va fi destul de urâtă la ora jocului, vor fi minus ceva grade, în situaţia asta terenul va fi îngheţat şi valorile se apropie şi se egalizează fără doar şi poate. Va fi un meci de luptă, să sperăm că, în afară de pragmatici, vom fi şi puţin mai norocoşi să câştigăm cele trei puncte care sunt vitale pentru noi, ca de altfel şi pentru adversar, dar vorbesc din prisma noastră”, a încheiat Grigoraş.

CSMS Iaşi – Pandurii Târgu Jiu
Stadion “Emil Alexandrescu”, Iaşi, vineri, ora 20:30
Televizare: Look TV
Echipe probabile:
CSMS: Grahovac – I. Voicu, L. Munteanu, Plămadă, Bosoi – Bole, Olah, Novac, Creţu, Ciucur – L. Dobre. Antrenor: Nicolo Napoli.
Pandurii: Stanca – Pleaşcă, Erico, Momcilovic, Unguruşan – Nistor, Răduţ, Predescu – Buleică, Roman, Shalaj. Antrenor: Petre Grigoraş.
Cristi Constantinescu



Un deziderat al organizaţiilor umanitare – protejarea civililor în cazuri de urgenţă 28 Nov 2014

Rememorarea manifestărilor desfăşurate recent cu ocazia donaţiei de către oficialităţile localităţii franceze Monbach a unei autospeciale capabilă să intervină la înălţime în cazul diverselor tipuri de situaţii de urgenţă ce pot apare la nivel local şi numai mi-a adus în minte o discuţie purtată cu un fost lucrător în situaţii de urgenţă, acum pensionar dar activ la toate acţiunile ce se organizează în acest domeniu.

Prezentarea capacităţilor de funcţionare şi intervenţie la înălţime a utilajului desfăşurat în centrul municipiului Tg Jiu dar şi la locul de staţionare a acestuia, profesionalismul pompierilor civili francezi ce au oferit un veritabil spectacol de dexteritate şi precizie în manipulare  şi nu în ultimul rând truda ori speranţele învăţăceilor locali ce urmau să preia autospeciala care va funcţiona după obţinerea avizelor de resort în cadrul SVSU Tg Jiu au făcut o impresie deosebită celor prezenţi.
m (1)Văzându-mă interesat de ce se petrece acolo,  bătrânelul care privea  cu atenţie demonstraţiile pe care îl ştiam mai demult şi chiar schimbasem câteva vorbe,  m-a întrebat dacă ştiu ceva despre prima organizaţie internaţională  ce a încercat să ofere protecţie bătrânilor, femeilor şi copiilor în caz de conflicte armate sau dezastre. La nedumerirea mea, interlocutorul meu mi-a dat un pliant ce probabil îl purta mereu cu el  şi în câteva cuvinte a încercat să-mi explice motivele ce au stat la baza dorinţei unor personalităţi ale vremurilor de atunci de a înfiinţa o organizaţie internaţională  care să poată milita pentru protecţia unor categorii de oameni pe timpul conflictelor ori a dezastrelor naturale ori provocate de neglijenţa  omului. Istorioară pe care la rândul meu v-o destăinui şi dumneavoastră:
Prima atestare a Organizaţiei Internaţionale a Apărării Civile este din anul 1931 când  generalul medic francez Georges Saint Paul a fondat la Paris „Asociaţia Leii din Geneva”. Prin înfiinţarea acestei organizaţii, medicul a dorit m (2)sa definească si să creeze  în toate ţările zone ori teritorii neutre recunoscute pe timp de pace unde anumite categorii de populaţie civilă (femei , copii, bolnavi sau invalizi) să se poată refugia pe timpul conflictelor armate ori a dezastrelor.
Mai târziu la iniţiativa asociaţiei mai sus menţionate Parlamentul Francez adopta o rezoluţie invitând în anul 1935 Liga Naţiunilor „să studieze modalităţile de creare în fiecare ţară membră în funcţie de înţelegerile ratificate de locuri sau zone care in caz de conflicte armate să fie protejate de toţi combatanţii si folosite pentru tratative militare”. Generalul medic a murit  dar asociaţia fondată de el a fost transferată de la Paris la Geneva devenind m (3)„Asociaţia Internaţională pentru Protecţia Populaţiei Civile şi a Construcţiilor Istorice pe Timp de Război sau Conflicte Armate”.
Sunt consemnate ca realizări ale asociaţiei  crearea de zone neutre pentru necombatanţi din Războiul Civil desfăşurat în Spania si chiar in conflictul Chino-Japonez  unde au fost create perimetre neutre la Shanghai şi Nanking. Cu toată lipsa de experienţă în domeniu s-a arătat ca zonele neutre pot oferi condiţii relativ sigure populaţiei civile în caz de conflicte.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial deşi au fost formate o serie de concepte unde se afirmă că ”Înainte de începerea războiului este necesar sa se determine în ce mod să se micşoreze suferinţele  populaţiei civile  căci atunci când violentele lovesc este prea târziu” beligeranţii nu au acceptat crearea şi recunoaşterea acestor  zone neutre.
După război,  Henri George prietenul şi colaboratorul  generalului medic publica lucrarea „Războiul Modern şi Protecţia Civilă”,  un veritabil manifest public unde sunt consemnate experienţele  lui Saint Paul şi unde este prezentată ideea de a se creea o zonă neutră numită „ Zona Geneva”  În cadrul acestui perimetru  se combina protecţia populaţiei cu protejarea unde era posibil şi a monumentelor artistice şi istorice ori chiar a unor oraşe.
La Conferinţa Internaţională din anul 1954 de la Berlin  s-a pus un accent deosebit pe  necesitatea creării şi recunoaşterii zonelor neutre şi a oraşelor deschise. Acest lucru a fost reflectat la Conferinţa Apărării Civile desfăşurată la Florenţa doi ani mai târziu  unde s-a stabilit că Zonele Geneva să fie extinse iar organizaţia sa fie specializată în materie de Protecţie Civilă (Civil Defense)
m (4)Scopurile asociaţiei create de generalul medic francez cu aproape trei decenii în urmă au fost extinse. S-au realizat studii şi cercetări în domeniul protecţiei civile precum şi o paletă aplă de schimburi de experienţă unde s-au făcut eforturi în domeniul prevenirii si pregătirii intervenţiei la dezastre.  Activităţile specifice au fost dezvoltate în cadrul conferinţelor din anii 1958, 1960, 1966, pentru ca la cea din anul 1972 prin rezoluţie ONU, ziua de 1 martie  să fie stabilita ca Ziua Internaţională a Protecţiei Civile.
Acutizarea unor probleme umanitare legate de dezastre ori conflicte regionale au determinat guvernele din tot mai multe state să ia în discuţie cu cea mai mare seriozitate problema protejării populaţiei civile. Acestea s-au materializat prin declararea perioadei 1990-2000 „Deceniul internaţional de reducere a efectelor dezastrelor naturale: La Conferinţa de la Beijing a fost adoptat „Planul Mondial de Acţiune pentru dezvoltarea apărării civile”,  pentru că  mai târziu în cadrul Conferinţei de la Geneva să fie adoptată „Convenţia Cadru privind Asistenţa de Apărare Civilă”.
m (5)Astăzi Organizaţia Internaţională de Apărare Civilă (se menţionează la finalul broşurii  pe care am citit-o cu interes până la ultimul rând)  este o structură interguvernamentală al cărei obiectiv principal este dezvoltarea de către state a structurilor ce asigură protecţia şi asistenţa populaţiei, a proprietăţii şi a mediului în caz de calamităţi pe timp de m (6)pace sau conflicte armate.  La nivelul  NATO şi UE s-au pus bazele creării şi dotării unor module de protecţie civilă cu misiuni şi specializări multiple  având o mare capacitate de manevră, autonomie şi timp de răspuns adecvat cerinţelor actuale Aceste module pot  fi întrebuinţate la solicitarea statelor membre pentru limitarea ori înlăturarea urmărilor unor dezastre majore ce pot afecta teritoriul, populaţia ori mediul ambiant.
Mugurel Petrescu



90 de ani s-au așternut peste ziua Dintâi! 27 Nov 2014

Timpul care se scurge are valoare, doar atunci când omul îl măsoară, iar istoria nu ar avea valoare fără timp! Trecerea timpului, acest măsurător al vieții umane, îmbracă astăzi emoțiile firești ale momentului aniversar. Iată, 90 de ani de la apariția primei ediții a ziarului Gorjeanul! E un moment care impresionează și care îndeamnă la reflecție!
Deceniile și specificul  lor istoric și social au rămas în urmă, dar spiritul atâtor generații, într-o evoluție a devenirii, ceva a rămas  viu în conștiinta gorjenilor. Cu dificultăți și adversități, cu izbânzi efemere sau durabile pe care le-a repurtat ziarul Gorjeanul, toate au avut ca rezultat prestigiul și identitatea de care se bucură astăzi, singularizându-l în familia presei gorjene. El a reprezentat o carte deschisă, care a pătruns până în cele mai îndepărtate și risipite sate ale acestui județ, oferindu-le gorjenilor abordări jurnalistice, informații, opinii, prezentarea unor evenimente, reportaje documentare pentru toate vârstele. Prin varietatea conținutului său, ziarul Gorjeanul a promovat încrederea și respectul pentru valorile umane fundamentale, iubirea, binele,  adevărul, speranța, munca, încrederea și responsabilitatea. Iar, continuitatea sa în timp semnifică importanța și nevoia publicului gorjean pentru informație.
Toată dragostea și recunoștința pentru cei care au slujit cu crediănță acest cotidian! Le datorăm respect și gratitudine. Investiția lor de suflet a rezultat în timp și se regăsește în tot ce s-a înfăptuit! Am dori ca această moştenire să nu se piardă, ci să rodească în faptele celor de azi! Felicitări sincere pentru toți cei care i-au dat viață, le dorim putere de muncă, izvor de inspirație și profesionalism! Viață lungă și la cât mai multe aniversări!
Prof. univ. dr. Gheorghe Gămăneci



Percheziţii DIICOT la 7 şefi de la Succes 27 Nov 2014

Procurorii DIICOT din Craiova cercetează şapte persoane pentru crearea unui prejudiciu de şapte milioane de euro prin evaziune fiscală şi spălare de bani. Joi, procurorii DIICOT Craiova şi poliţişti ai BCCO Craiova şi Bucureşti, cu sprijinul Direcţiei Generale Anticorupţie şi Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală, au efectuat 19 percheziţii în judeţele Ilfov, Dolj, Gorj şi Cluj la sediile unor firme, precizează DIICOT şi IGPR prin intermediul unor comunicate de presă. “În cauză există suspiciunea rezonabilă că membrii grupului, în perioada septembrie 2013 – august 2014, ar fi evidenţiat în actele contabile cheltuieli fictive privind achiziţia unor bunuri şi mai ales plata unor servicii”, se arată în comunicat. Astfel, societăţile comerciale viabile din cadrul grupului de firme “Succes” transferau fictiv forţa de muncă la alte societăţi din grup, aflate în procedură de reorganizare judiciară, cu care încheiau contracte de prestări servicii, precizează procurorii. “Întrucât planul de reorganizare judiciară nu era viabil – de regulă cheltuielile de personal depăşeau veniturile obţinute – până la lichidare se acumulau foarte multe datorii către bugetul asigurărilor sociale (contribuţii, impozit pe salariu). Prejudiciul cauzat prin activitatea infracţională se ridică la 7 milioane de euro”, precizează instituţiile menţionate. Suportul de specialitate a fost asigurat de Serviciul Român de Informaţii.



Energia e în sferturile de finală ale Cupei României la handbal 27 Nov 2014

Energia Târgu Jiu a reuşit să răzbune înfrângerea din campionat şi a învins pe CSU Suceava în Cupa României, scor 30-27 (18-12). Cel mai bun marcator al partidei a fost extrema spaniolă a Energiei, Sifre, care a terminat partida cu 8 reuşite.



Piața gazelor se va liberaliza pentru IMM-uri de la 1 ianuarie 27 Nov 2014

Piața gazelor se va liberaliza pentru IMM-uri de la 1 ianuarie, a declarat, joi, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, care a precizat că nu a reușit să convingă Comisia Europeană să amâne calendarul de liberalizare pentru această categorie de consumatori.
“Am încercat să-i conving pe cei de la Comisia Europeană să accepte o perioadă suplimentară în care să ne pregătim mai bine piața, să fie mai are lichiditate, să fie mai mare transparență, să fie mai multe tranzacții încheiate într-o manieră centralizată, pe bursă, cu un preț clar de referință în piață. Și vă pot spune că nu am reușit să îi conving. Și răspunsul domniilor lor este clar și ferm: România trebuie să-și țină angajamentul făcut și să liberalizeze piața.

Nu mai are importanță cine l-a făcut. Nu vreau într-un astfel de cadru să politizez discuția, fiind de altfel și un ministru tehnocrat. România trebuie să-și țină angajamentul și România își va ține acest angajament la 1 ianuarie 2015. Însă mi se pare corect față de IMM-uri, față de piață să semnalez aceste lucruri și să le spunem cum stau lucrurile”, a afirmat Nicolescu, la conferința “Concurența în sectoare esențiale ale economiei românești” organizată de Consiliul Concurenței.
Ministrul a explicat că în lunile ianuarie, februarie, martie și aprilie consumul de gaze în România este la nivelul cel mai ridicat iar populația are prioritate pentru a consuma gazul produs în România.

Răzvan Nicolescu a explicat că, în cele patru luni, consumul României depășește producția țării și ceea ce se poate extrage din capacitățile de stocare, și, în context, s-a arătat îngrijorat de faptul că piața de gaz din România se va închide pe importuri, iar importurile vor merge numai sau în mare măsură către întreprinderile mici și mijlocii, în condițiile în care o parte dintre marii consumatori a încheiat contracte de furnizare pe un orizont de timp de un an sau doi.

“Dacă IMM-urile au fi cabinete de avocatură sau cabinete notariale, probabil diferența de preț dintre importuri și ce plătesc acum ar fi de câțiva lei. Importurile, din datele pe care la am, sunt la 135-140 de lei/MW, acum plătesc 89,4 lei/MW. Dacă ar fi cabinete de avocatură, cabinete notariale nu cred că ar fi o problemă să plătească câțiva lei în plus.

Dacă însă vorbim de făbricuțe de pâine, dacă însă vorbim de făbricuțe de sticlă, de alte tipuri de afaceri în care costul gazului reprezintă o pondere importantă în costul produselor pe care le dumnealor le produc poate să fie o problemă”, a subliniat Răzvan Nicolescu.

Pe de altă parte, ministrul delegat pentru Energie a reafirmat că a obținut de la Comisia Europeană acordul ca CET-urile să aibă același regim ca și până acum iar în cursul zilei de joi așteaptă să primească un răspuns dacă autoritățile europene vor accepta ca spitalele, școlile, grădinițele și căminele de bătrâni să fie asimilate consumatorului casnic. Ministrul a spus că intenționează să pună în aplicare aceste lucruri săptămâna viitoare prin intermediul unei hotărâri de Guvern.

El a menționat că principalii beneficiari ai liberalizării trebuie să fie consumatorii.

Am încercat să-i ajut pe micii consumatori, pentru că cei mari se decurcă singuri, cu armata de avocați. Este corect ca drepturile micilor consumatori să fie mai protejate. Pe ei încerc să-i ajut și mi-aș dori să fie mai bine reprezentați în Consiliul ANRE. Consumatorii trebuie să fie principalii beneficiari ai liberalizării’, a arătat Răzvan Nicolescu.

Liberalizarea totală a pieței gazelor naturale, inclusiv pentru consumatorii casnici, era prevăzută pentru 31 decembrie 2018. Recent, însă, Parlamentul a votat prelungirea acestui termen cu doi ani și jumătate.(AGERPRES)



Se inaugurează sala de box! 27 Nov 2014

Primăria municipiului Târgu-Jiu va inaugura mâine la orele prânzului o sală de box pentru pugiliştii din zonă care nu au unde să se antreneze. Sala de box a fost amenajată într-o fostă centrală termică dezafectată de pe strada Lotrului.



Peste 30 tone de material antiderapant, pe drumurile din Gorj 27 Nov 2014

De ieri după-amiază, de la ora 17:00, până în această dimineaţă, la ora 5:00, angajaţii Secţiei Drumuri Naţionale Târgu-Jiu au acţionat cu opt utilaje şi au împrăştiat 32 tone de material antiderapant. În intervalul menţionat s-a actionat pe DN 66, DN 67, DN 67C, DN 67D.



Polei pe Transalpina 27 Nov 2014

Potrivit centrului Infotrafic, din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane, şoferii care se deplasează pe DN67C Novaci – Rânca, în judeţul Gorj, trebuie să reducă viteza, să nu bruscheze comenzile vehiculului şi să mărească distanţa de siguranţă faţă de celelalte vehicule, întrucât pe acest drum există porţiuni cu polei. În această zonă drumarii acţioneaza cu material antiderapant.



Începe a XI-a ediţie a Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale ECO-TREND 27 Nov 2014

Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor din cadrul Universităţii „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu, în parteneriat cu Academia Română, organizează, în perioada 28 – 29 noiembrie 2014, ediția a XI-a a Conferinței științifice internaționale ECO-TREND 2014 cu tema „Performanță, Competitivitate, Creativitate”.
Ceremonia de deschidere a lucrărilor conferinţei va avea loc vineri, 28 noiembrie 2014, începând cu ora 09:30, în sala B110 din incinta Facultăţii de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor



Arboraţi steagul României! 27 Nov 2014

Primăria Tg-Jiu face apel către toți cetățenii dar și către instituțiile din municipiu, ca de Ziua Națională a României să nu își uite sentimentul de mândrie națională și să arboreze câte un steag pe clădire sau la fereastră.  Prin acest gest cetățenii îşi pot manifesta ataşamentul faţă de ţară şi mândria de a fi român.



Tâlhari reţinuţi 27 Nov 2014

Doi gorjeni, un tânăr de 23 de ani, din Târgu-Jiu, şi un bărbat în vârstă de 35 de ani, din Godineşti, au fost reţinuţi aseară sub acuzaţia de tâlhărie după ce au bătut un tânăr de 28 de ani, din Muşeteşti, şi i-au luat portofelul în care acesta avea bani, carduri și acte.



Deputatul Weber: ,,13 km de drum vor fi reabilitaţi la Novaci” 27 Nov 2014

După ajutorul oferit comunei Crasna, deputatul PSD de pe Colegiul 2, Mihai Weber, s-a implicat, iar, şi în ajutarea autorităţilor locale din Novaci. Astfel, urmare a demersului făcut de parlamentarul PSD, în scurt timp, străzile din Novaci vor fi modernizate.
Deputatul Mihai Weber anunţă că a fost deja semnat contractul de finanţare iar guvernul va aloca fonduri pentru reabilitarea a circa 13 kilometri de drumuri. Demersul făcut de Weber este mai vechi, încă de prin luna martie. Contractul a fost semnat la câteva zile după alegerile prezidenţiale, chiar dacă Victor Ponta a pierdut în oraşul Novaci. Anul viitor vor veni bani şi pentru construirea de la zero a şcolii din localitate.Weber spune, de altfel, că nu are importanţă culoarea politică a primarului, contează doar nevoile cetăţenilor. ,,S-a aprobat finanţarea pentru aceste străzi chiar pe 19 noiembrie. Este vorba despre modernizarea anumitor străzi din Novaci. Au fost mai multe discuţii cu primarul din Novaci şi cu viceprimarul Manta privind necesitatea alocării unor fonduri pentru infrastructura localităţii. Acum putem spune că 13 kilometri de drumuri din Novaci vor fi reabilitaţi şi modernizaţi. Asta, alături de o şcoală din centrul localităţii, care va fi reconstruită anul viitor. Novaciul, este o localitate de altă culoare politică, dar Guvernul nu este preocupat de acest aspect ci de asigurarea condiţiilor de trai în orice localitate”, a declarat deputatul Weber.
A.Stoica



16 utilaje pregătite să intervină pentru prima ninsoare din Târgu-Jiu 27 Nov 2014

Conducerea societăţii Edilitara Public, aflată în subordinea Primăriei Târgu-Jiu, a inspectat ieri cele 16 utilaje deja pregătite să intervină pentru deszăpezire încă de la prima zăpadă care va cădea în municipiu, şi care vor asigura întregul proces de deszăpezire pentru iarna 2014-2015.

Alexandru Zaharia, directorul societăţii SC Edilitara Public, a inspectat ieri parcul auto ce va asigura deszăpezirea în acest sezon de iarnă. Maşinile şi întregul material antiderapant, precum şi autorităţile sunt deja pregătite pentru a înlătura viitoarele fenomene produse de iarnă.
„Avem 16 utilaje care sunt pregătite pentru a interveni în municipiul Târgu-Jiu şi localităţile componente; acestea sunt în program non-stop, dar mai putem apela la două autogredere, un buldozer şi un plug ce nu au program de aşteptare, şi le vom solicita numai dacă sunt condiţii de iarnă foarte grele şi nu ne putem descurca cu utilajele care sunt aici. Cele 16 maşini sunt bine stabilite pe trasee, acoperim întreg oraşul şi o bună parte din cartiere. În situaţia în care condiţiile atmosferice vor fi foarte grele, cu căderi abundente de zăpadă avem posibilitatea, să intervenim prin cartiere şi parcări să ridicăm zăpada. Acest fenomen de deszăpezire se face mult mai greu într-un oraş decât pe un drum comunal, judeţean ori naţional pentru că oraşul are un trafic intens, sunt trotuare multe, pietoni, semafoare, intersecţii, sensuri giratorii, iar viteza de deplasare e mult mai mică”, a declarat şeful Edilitara Public, Alexandru Zaharia.
Acesta a precizat că întreaga bază materială este deja funcţională şi bine alcătuită, sunt făcute stocuri de sare şi nisip, şi chiar se vor mai face demersuri ulterioare pentru noi cantităţi de sare: „Avem circa 60% material antiderapant care este deja preparat în baza noastră din strada Vasile Alecsandri. Mai avem de luat o cantitate de sare dar am zis să mai aşteptăm pentru că s-ar putea să nu fie nevoie pentru întreaga perioadă şi astfel să nu mai cheltuim alţi bani. Vom vedea după luna decembrie dacă va fi nevoie să mai luat circa 200 de tone de sare. Ne-am aprovizionat cu clorură de calciu lichidă şi solidă, lopeţi, târnăcoape şi alte ustensile de intervenţie, am pregătit 60 de tone de mixtură stocabilă dacă va fi nevoie să acţionăm pe carosabil”.

Costuri scăzute pentru utilaje
Pentru cele trei luni de iarnă 2014-2015, Primăria Târgu-Jiu a pus la bătaie un buget de 2 milioane de lei. Dacă iarna trecută, suma nu a fost cheltuită în totalitate, autorităţile speră ca şi în acest an să fie o iarnă blândă cu intervenţii scăzute, implicit şi costuri diminuate.
Şeful Edilitara Public a mai spus că jumătate dintre utilajele pregătite de intervenţie sunt închiriate de la societăţi private, iar costuri pentru sezonul de iarnă din acest an sunt aproape la fel, sau chiar un pic mai scăzute faţă de anii trecuţi, datorită scăderii cu 5 procente a CAS-ului. „Putem spune că unele tarife sunt la fel ca anul trecut, altele chiar un pic mai mici. La utilaje, costurile de aşteptare variază în funcţie de societăţi; unele ne iau 20-30 lei pe ora de aşteptare dar nu mai mult de un program de 8 ore pe zi, iar pe perioada de funcţionare în medie plătim 110 lei pe oră”.
Izabella Molnar



Voica, găsit şi incompatibil 27 Nov 2014

Ion Voica, actual consilier independent în Săcelu, a fost declarat incompatibil, acum, de ANI. Incompatibilitatea i s-a constatat însă în perioada în care era primar al localităţii. Voica ,,s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 03 mai 2011 – 25 iunie 2012, întrucât, simultan cu funcția de primar, a deținut și calitatea de reprezentant al Comunei Săcelu în cadrul Adunării Generale a Asociaților S.C. Salubris Gilort S.R.L., încălcând, astfel, dispozițiile art. 87, alin. (1), lit. f) din Legea nr. 161/2003. Voica a avut şi are mai multe probleme cu legea, dar şi în acest caz se poate apăra la instanţă.
A.S.



FNME a renunţat la proteste, după discuţii cu Văcaru, Medinţu şi Antonie 27 Nov 2014

Reprezentanţii Federaţiei Naţionale Mine Energie (FNME) au hotărât să renunţe, miercuri, la protestul, desfăşurat în două seri, din faţa sediului Diviziei Miniere din cadrul Complexului Energetic Oltenia (CEO). Asta însă după ce au purtat discuţii cu prefectul judeţului şi cu conducerea companiei. De altfel, chiar după cea de-a doua zi de protest de marţi seara, sindicaliştii au fost invitaţi la discuţii, iar reprezentanţii CEO le-au transmis că vor lua în calcul, în măsura posibilităţilor, cererile acestora. ,,Am avut o întâlnire aseară (marţi seara) la care au participat directorul Diviziei Miniere, Daniel Antonie, şi directorul Diviziei Energetice, Aurel Medinţu, iar din partea sindicatelor au fost şase persoane. În primul rând, au fost mulţumiţi că a venit cineva de la CEO să stea de vorbă cu dumnealor, au fost discuţii, li s-a prezentat situaţia societăţii la momentul actual şi ce planuri de viitor are compania, inclusiv cu acele firme de mentenanţă, pentru că mulţi dintre sindicalişti nu au înţeles rolul firmelor de mentenanţă, care până la urmă o să fie cele mai sigure locuri de muncă, fiind nevoie tot timpul de acea secţie care s-a format să asigure mentenanţa în tot ceea ce înseamnă CEO. Au discutat şi de contractul colectiv de muncă, care expiră în februarie şi li s-a promis că vor mai avea astfel de întâlniri în cadrul CEO şi se va ţine cont şi de părerile sindicatelor”, a precizat Alin Văcaru. Peste 100 de persoane, lideri şi membri ai FNME, au protestat luni seara şi marţi seara în faţa sediului Diviziei Miniere din cadrul CEO, aceştia declarându-se nemulţumiţi de nerespectarea contractului colectiv de muncă. Ei au cerut negocierea unui act adiţional, dar şi demararea discuţiilor pentru un nou contract colectiv de muncă. Ei obţinuseră aprobare din partea Primăriei Târgu-Jiu pentru a protesta în faţa sediului Diviziei Miniere a CEO în fiecare zi în intervalul 24-28 noiembrie, între 17,00 şi 18,00.
A.S.



Managerul General al S.C. GORJEANUL S.A. TG. JIU: “Ziarul «Gorjeanul» face parte din patrimoniul județului și se identifică cu istoria Gorjului” 27 Nov 2014

- Rep.  Domnule Manager General, DRAGOȘ IONICĂ, ce a însemnat pentru dumneavoastră Ziarul «Gorjeanul», mai ales de când sunteți omul care conduce cu mare competență, aș putea spune, acest cotidian de suflet al gorjenilor?
-«Gorjeanul» este mai mult decât o societate comercială sau poate chiar o firmă, deoarece pentru mine este un prieten! Un partener de cursă lungă pentru care facem eforturi de a merge cu pași siguri spre un viitor mai bun!
- Rep.  Cât de «lungă» este cursa aceasta interesantă, pentru a ajunge la inima cititorilor din județul nostru și chiar din țară, dacă ne gândim că unele articole din paginile «Gorjeanului» sunt citite și mai departe?
-Nu poate fi comensurată în timp și spațiu această dimensiune, pentru că este un drum permanent al căutărilor, al provocărilor, al dezbaterilor, pentru că munca aceasta este o căutare continuă…
- Rep.  Pentru că sunteți un tânăr de perspectivă al Gorjului, v-aș întreba, ce considerați că merită întreprins pentru ca ziarul acesta, atât de iubit de gorjeni, să fie și mai aproape de inimile oamenilor?
-Din punctul meu de vedere, ca manager, am pledat și pledez pentru o deschidere față de oamenii care au dorit și doresc să colaboreze cu ziarul! Mereu i-am întâmpinat cu brațele deschise…

“Ne dorim, să vină alături de noi, cât mai mulți oameni care au ceva de spus”

- Rep.  Pentru a răspunde așteptărilor oamenilor de toate vârstele și profesiile!
-Exact, pentru a răspunde așteptărilor conjudețenilor mei, am tratat cu seriozitate o astfel de abordare! Desigur, ne dorim să vină alături de noi, cât mai mulți oameni care au ceva de spus, chiar dacă din anumite motive, de timp, de emoție, poate unii mai ezită! Oamenii trebuie să depășească reticențele și să manifeste o mai mare deschidere spre «zona media», cum se spune, deci, către «Gorjeanul»!
- Rep.  Aceasta înseamnă că, personal, vă doriți o cât mai mare apropiere a oamenilor de «Gorjeanul» și a «Gorjeanului» de oamenii care iubesc acest ziar?
-Totdeauna mi-am dorit o astfel de abordare și sunt adeptul apropierii de oameni, iar eu am provocat și am promovat mereu acest comportament, pentru că «Gorjeanul» este un element de patrimoniu al Județului Gorj! Ziarul acesta nu este o societate comercială administrată de unul sau de altul, ci, face parte din patrimoniul județului și se identifică, aș putea spune, cu istoria județului!
- Rep.  Minunat spus!Merită să fie titlul interviului!
-Iar, pentru a întări afirmația mea, pentru cei care vor participa la sărbătoarea de azi, de la Muzeul Județean «Alexandru Ștefulescu», la ora 17,00, când aniversăm nouă decenii de la aparția ziarului, deci, toți cei prezenți, vor avea surpriza să vadă reeditarea unui număr al Ziarului «Gorjeanul» din decembrie 1933, un număr în care se sărbătoreau atunci zece ani de la apariția publicației! Practic, vom retrăi o parte din istoria Târgu-Jiului, dacă pot spune așa! Vom vedea și vom simți, cât de interesant este să-ți retrăiești propria istorie!

“Doresc să felicit întregul colectiv de redacție al ziarului nostru”

- Rep.  Încă de pe acum, vă simt în glas o anumită emoție!
-Firesc, pentru că reîntâlnești oameni care ți-au fost profesori sau rememorezi numele unor oameni care prin simpla rostire provoacă emoție! Vedeți, evocarea unor oameni care erau atunci la apogeul activității lor, vrei, nu vrei, te emoționează!
- Rep.  Sunteți patetic și aveți în suflet un gen de empatie molipsitoare, domnule manager general!
-Trăim azi, un moment deosebit, un moment care ne copleșește prin semnificația lui, iar cu acest prilej, doresc să felicit întregul colectiv de redacție al ziarului nostru, pe toți cei care s-au implicat în realizarea ac estui număr deosebit al ziarului de azi! Numai printr-un spirit de echipă admirabil s-a ajuns la un astfel de rezultat!
- Rep.  Cred că moșteniți de la distinsul dumneavoastră tată, d-l ministru Bebe IONICĂ, această apropiere de cerințele și de preocupările oamenilor!
-Desigur, în cadrul familiei, tot timpul ne consultăm asupra unor probleme și învățăm unul de la altul, ne sfătuim, cum este și firesc, pentru că acestea sunt lucruri de normalitate în viața fiecărei familii…lărgite! Pe baza experienței părinților, comunicăm și dezbatem, pentru că avem un permanent dialog și schimburi de idei în familie! Probabil, chiar sigur, sunt unele lucruri pe care le-am preluat, iar mie mi se pare firească această abordare.
- Rep.  Pentru că este chiar Ziarul «Gorjeanul», cel care sudează unitatea familiei dvs.!
-Așa cum am spus, «Gorjeanul» nu poate fi desprins de contextul județului nostru, de viața oamenilor, de unitatea în diversitate a familiilor gorjene! Un ziar nu poate să reziste în timp, decât prin forța comunității pe care o reprezintă!
- Rep.  O «zicere» minunată, ca la carte! Dar, eu aș mai adăuga și faptul că un ziar se impune și prin capacitatea de a socializa cu viața comunității!
-De acord, cu totul de acord!

“Miza care se pune pe viața politică se datorează sărăciei în care se zbat mulți oameni”

- Rep.  Inițial, nu intenționam să discutăm ceva despre politică, pentru că suntem suprasaturați de o asemenea perspectivă, dar, totuși, cum vedeți direcția spre care se îndreaptă viața politică din România, în anul nou care mijește la orizont?
-De la început, vreau să spun că nu sunt membru al vreunui partid politic, dar, ca simplu cetățean, pot să spun că viața politică e destul de agitată, iar miza care se pune pe viața politică se datorează sărăciei în care se zbat mulți oameni! Cu toate acestea, oamenii ar trebui să vadă mai detașat ceea ce se întâmplă în spectrul politic, pentru că, până la urmă, oricine vine sau oricine pleacă de la putere, trebuie să respecte cadrul constituțional, cadrul legal! După cum știți foarte bine, toți cei care guvernează sau care conduc țara, trebuie să aibă ca prioritate grija față de popor, față de nevoile oamenilor.
- Rep.  Credeți că dispune societatea românească de resursele necesare și de mijloacele potrivite pentru eradicarea acestui flagel mistuitor al sărăciei?
-Toată lumea spune că suntem o țară bogată…
- Rep.  Dar, cu oameni săraci!
-Cu oameni săraci! Dar, totuși, în călătoriile mele prin alte țări, mi-am dat seama și mai mult că România este o țară înzestrată de Dumnezeu, iar noi trebuie să depășim nepăsarea și lipsa de inițiativă, atitudinea unor oameni care așteaptă totul din partea statului, pentru că trebuie să ne asumăm rolul pe care îl avem în societate fiecare dintre noi! Să ne luptăm ca să fie mai bine pentru fiecare dintre noi, iar instituțiile statului să creeze cadrul ca  oamenii să poată aduce bunăstarea pentru ei și pentru familiile lor, aici, în țară! Rolul statului este să vegheze la respectarea legilor, să creeze cadrul economic și social pentru ca oamenii să trăiască în condiții mai bune…
- Rep.  Și de normalitate, nu-i așa?
-O stare de normalitate pe care, sigur, ne-o dorim cu toții!

“Să ne apropiem tot mai mult de cetățenii pe care, până la urmă, îi reprezentăm”

- Rep.  Ce vă propuneți să întreprindeți, în viitor, pentru ca activitatea Ziarului «Gorjeanul» să fie mai pregnantă și mai mult remarcată în viața noastră, a gorjenilor?
-Sigur, trebuie să remarc faptul că situația economico-financiară nu este tocmai pozitivă și liniștitoare, ca să nu mai spun că resursele finaciare ale unui ziar sunt restrânse uneori…
- Rep.  Și în multe privințe limitate!
-Limitate și care impun chiar anumite restricții în privința numărului de salariați, pentru că noi ne-am dori să mai avem încă 15-20 de oameni față de numărul actual, ca să putem face față cerințelor și problemelor care se ivesc!
- Rep.  Totuși, cum faceți față cerințelor unui ziar foarte căutat și foarte citit în județ?
-Manifestând o deschidere față de oamenii din toate mediile sociale și așteptând oameni din toate domeniile de activitate, ca să ne apropiem tot mai mult de cetățenii pe care, până la urmă, îi reprezentăm!

“Tinerii constituie segmentul de populație care ne preocupă cel mai mult”

- Rep.  Cum reușiți să-i atrageți pe tineri, spre exemplu, unii dintre ei foarte talentați, care se afirmă la nivelul învățământului gimnazial și liceal, în universul de referință al mediului universitar?
-Tinerii constituie pentru noi segmentul de populație care ne preocupă cel mai mult, mai ales că unii dintre ei își doresc realizări în mai multe domenii de activitate, pentru noi încercăm să-i ghidăm și să-i îndrumăm să-și descopere vocația, talentul, înclinațiile lor! Sigur că tinerii, vor găsi în Ziarul «Gorjeanul» acel «partener de cursă lungă» pe care și-l doresc!
- Rep.  Ce apreciați cel mai mult la «poporul gorjean», evident, cu ghilimelele de rigoare, și ce vă încântă la oamenii din jur?
-Sunt multe lucruri pe care pot să le apreciez, dar aș remarca inteligența…
- Rep.  Care poate fi considerată nativă!
-Da, inteligența nativă, la care aș adăuga ambiția! Aceste două elemente definesc destul de bine spiritul gorjeanului!
- Rep.  Poate ar trebui amintită și «lada de zestre»  a tradițiilor și obiceiurilor gorjenești, păstrate cu sfințenie și transmise mai departe!
-Evident, sunt multe de apreciat, dar, eu lucrez cu mulți tineri în zona de IT și prefer să apreciez aceste două trăsături pe care le-am amintit!
- Rep.  Ce le transmiteți gorjenilor, pentru a le sădi în suflet mai multă speranță în preajma sărbătorilor de iarnă?
-Le doresc tuturor gorjenilor, multă sănătate, înțelepciune, o mai mare grijă față de aproapele lor, Sărbători fericite și «LA MULȚI ANI»!
Profesor, Vasile Gogonea



Parchetul o vrea arestată! 27 Nov 2014

Răsturnare de situație în cazul unei foste funcționare a APIA Gorj, găsită incompatibilă de către inspectorii de integritate, și implicată în nu mai puțin de trei dosare penale. Otilia Arjocu s-a ales acum cu un al patrulea dosar deschis pe numele său de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, ieri aceștia solicitând chiar arestarea preventivă a femeii, într-un dosar în care aceasta este inculpată și acuzată că a fraudat bugetul AJOFM Gorj. Cererea nu a primit deocamdată un răspuns din partea instanței, magistratul de caz urmând să se pronunțe asupra ei de abia la termenul viitor, Arjocu fiind absentă la procesul în care riscă închisoarea.
Cererea procurorilor are legătură cu noul dosar deschis pe numele acesteia, un dosar în care femeia este acuzată de instigare la mărturie mincinoasă. Mai multe martore audiate în dosarul în care Arjocu este acuzată că a luat bani de la stat ca subvenție pentru locuri de muncă pe care nu le-a creat decât pe hârtie au declarat ieri că au mințit la un termen anterior , când au fost audiate în legătură cu dosarul respectiv. De la termenul respectiv și până ieri femeile au trecut și pe la Parchet, unde li s-a pus în vedere că nu au spus adevărul în fața instanței, ele recunoscând că au mințit. Pentru că riscau închisoarea pentru mărturie mincinoasă, ele s-au prezentat ieri la instanță și au jurat din nou pe Biblie că vor spune adevărul.
Martorele audiate cu această ocazie au declarat că Arjocu le-a forțat să spună minciuni pentru ca ea să scape basma curată în dosarul în care este judecată. Femeile s-au plâns chiar de faptul că inculpata a venit la ele acasă sau le-a cerut să mintă chiar pe holul instanței, înainte ca acestea să intre în sala de judecată. Vorbele lor au surprins pe toată lumea, ele declarând ferm că acum au spus adevărul, susținând că au mințit la termenul anterior. Acest lucru i-a înrăutățit situația Otiliei Arjocu, care era sub control judiciar, după ce, anul trecut fusese reținută pentru 24 de ore în acest dosar. Acum ea riscă să ajungă din nou după gratii și are toate șansele întrucât influențarea martorilor într-un proces penal este considerată o faptă gravă și una dintre condițiile pe care ea trebuia să le respecte pentru ca procurorul de caz să nu ceară arestarea sa preventivă.
Gelu Ionescu



Mușcat de câini 27 Nov 2014

Un bărbat de 35 de ani din Târgu Jiu a ajuns ieri la spital după ce a fost mușcat de câini în Parcul Central, incidentul producându-se pe o alee din apropierea operelor brâncușiene. Un polițist local a observat incidentul și a sărit imediat în apărarea victimei, agentul fiind și cel care a sunat la 112 pentru a solicita o ambulanță pentru cel rănit. Victima a fost dusă de urgență la Unitatea de Primire Urgențe a Spitalului Județean, medicii dând asigurări că rănile pe care le-a suferit nu îi pun în pericol viața.
Omul va trebui însă să urmeze un tratament medical antirabic în următoarele săptămâni, el nedorind să comenteze incidentul în care a fost implicat.Reprezentanți ai municipalității au dat însă asigurări că echipe de hingheri încearcă pe cât e posibil să îi prindă pe câinii fără stăpân, deși în incidentul de ieri ar fi fost implicat un câine care era crotaliat, ceea ce presupune că ar aparține cuiva, fiind puțin probabil ca un eventual proprietar să fie identificat pentru a fi tras la răspundere.
Gelu Ionescu



Condamnată pentru că și-a omorât copilul 27 Nov 2014

O gorjeancă va petrece ani buni în spatele gratiilor după ce magistrații au condamnat-o la nu mai puțin de 12 ani de închisoare. Pedeapsa este cu executare și a fost dispusă pentru Ștefania Stoineanu, o mamă care și-a aruncat copilul peste gard pentru a-i lua viața. Femeia a încercat să se explice în fața instanței și să spună că nu și-a dat seama ce face, menționând chiar că mai are acasă două fete, minore, de care are grijă așa cum poate. Ea a fost și expertizată psihiatric, ancheta și procesul desfășurându-se cu ea în stare de libertate, acum magistrații pronunțând verdictul care o poate trimite în pușcărie pentru o bună perioadă de timp. Sentința nu este una definitivă, dar cu greu mai poate fi schimbată de avocata care o apără pe inculpată, dată fiind gravitatea faptelor de care este acuzată femeia.
Gelu Ionescu



“GORJEANUL”: 90 DE ANI – 15 ANI DE COLABORARE CU “GORJEANUL” – GÂNDURI DE CREDINŢĂ 27 Nov 2014

Când vârsta-ţi 90 de ani arata,
Noi iţi urăm mereu să creşti,
Drum bun pe Calea Luminoasă.
De Adevărul ce-l slujeşti!

Să te aştepte cititorii,
S-apari cu sufletul la gură,
Şi pentru ei să fii ca zorii,
Ce prefaţează o zi nouă.

Cotidian independent,
Dori-vor Timpul să alerge,
Că asta e esenţial:
Să vadă Viaţa cum mai merge.

Să jalonezi Tu prin cuvinte,
Raţionale căi prin Vreme,
Să înfierezi pe cel ce minte,
Să mângâi pe cel ce geme.

Din paginile tale vrem,
Patriotismul să reverse,
Să arătăm cine suntem,
Păşind mai mândri prin averse.

Drum bun în vremile ce vin ,
S-ai parte Tu-de viaţă lungă!
Slujind al Ţării Cer senin,
Vrăşmaşii de sub el alungă!
Şi să propagi mereu iubirea, ‘
Nevoia de-a înfăptui,
O ţară dreaptă prin zidirea,
Ce stă-n puterea orişicui.

Prin scrisul tău s-arăţi că poţi,
Slujii într-una ADEVĂRUL,’
Că şi în Gorj sunt patrioţi’
Cumpatriot e-ntreg POPORUL!

Şi gazetarii ce vom scrie.
Articole-n a tale pagini,
Să ardă când scriu pe hârtie,
Cu adevărul în imagini.

Un colectiv bine-nchegat,
Tot înaintând prin vreme,
Pe gorjeni i-ai câştigat,
Dezbătând Marile Teme!

Şi-acum la AN ANIVERSAR,
În zi de Mare Sărbătoare,
Cu drag primeşte acest dar:
“LA MULŢI ANI!”şi:”LA MAI MARE!”

Aduc pe această cale mulţumirile mele Direcţiunii Gorjeanului, cât şi doamnei redactor-şef Ana-Maria Stoica, care mi-au dat posibilitatea să-mi exprim în paginile “Gorjeanului”, viziunea mea despre lume ,,punctul meu devedere asupra problemelor curente interne şi externe.
Multumesc întregului colectiv care m-a primit în rândul colaboratorilor ziarului, compus din aşi ai condeiului, care scânteiază pagina cand scriu,”luminând-o cu flacăra creaţiei.”
Creaţie care spunea Nietszche: “este singurul surâs al tragediei noastre.”
Horaţiu spunea, ca: “viaţa n-a dat nimic urătorilor fără trudă”
Şi nu putem să nu aducem mulţumirile noastre, “pe căile posterităţii” aceluia ce a fost “PĂRINTELE” Gorjeanului: acelui mare intelectual gorjean, binefăcător şi altruist: JEAN BĂRBULESCU, care l-a condus până în 1947.
De-a lungul anilor în paginile sale au scris intelectuali de marcă, printre care T.Arghezi, N. Calotescu Neicu.
Gorjeanul a fost ca un “SOARE” pentru gorjeni (un mare gorjean scria: “Toţi scriitori gorjeni sunt creaţia ”Gorjeanului!”…
Cum şi-n zilele “post-decembriste” se confirmă acelaşi lucru!…
Gândindu-ne cu smerenie şi mulţumire la întemeietorul Gorjeanului (care după 1947 a suferit închisorile comuniste), în acest an când au bătut Clopotele Victoriei pentru români, să ne amintim vorbele lui JOHN DONNE: “fiecare suntem o particică din continent, aflându-ne cuprinşi în omenire”
Fiecare dintre noi să ne gândim, că:”atât căt trăieşti să munceşti, trecând prin lume ca izvorul viu prin humă, neîntinat”.
Iar Gorjeanul, acest “fluviu VIU AL VIEŢII COTIDIENE, care curge prin oraş, cât şi prin judeţul Gorj, asemeni râului nostru iubit: JIUL, împrospătându-ne viaţa zilnică cu tezaurul care în această epocă informaţională a devenit o “hrană zilnică cu ştiri”
Şi în cotidian nu te aperi decât fiind informat!
Nu te aperi de când scriind, iar eu am scris de când mă ştiu….Am scris poezie, eseuri, parabole, reportaje, având o adevarată biblioteca de sertar!… fără să mă laud ca falşii dezidenţi!
La Gorjeanul am scris în două perioade: 2001-2006 vreo
350 de materiale, iar după operaţie am scris din 2011 până
acum peste 400 de materiale paralel sau separate, am scris la “AGER” unde am fost secretar de redacţie, peste 800 de materiale, başca la Gazeta Gorejului, manifest 7 zile am învăţat (scriind-înveţi), ca materialul scris trebuie să fie adevărat şi “captivant”, să spui lucrurilor pe nume.
Personal: “M-am răspândit în mii de poezii/M-am răspândit în sute de eseuri/Am făcut mii de pagini vii/Dându-le viaţă în mii de feluri/Am luptat împotriva confiscării actului de cultură, împotriva elitismului, scriind: “Şi-n Tg.Jiu/Demult am zis/Că este-un elitist/Îmi pare/Cerc închis/Şi zău mă doare/Ci închid/Şi dau “sentinţe”/După al lor zid/ În prezent populaţia României este supusă în afara altor pericole şi…”colonizării mediatice”, care lucrează cu arme psihologice, şi psiho-sociale…
Trebuie să luptăm mereu pentru cea mai scumpă libertate (cum spunea Brănişteanu) “libertatea cuvântului!”
Cum ne-a învăţat “Gorjeanul” de-a lungul celor 90 de ani de existenţă;
Închei cu câteva versuri din poezia: “CUVÂNTUL”: “la început a fost Cuvântul/Şi unii vor ca să ni-l ia/Şi-acum ne cer alt legământ/Să n-avem dreptul la cuvânt/Dar -EL CUVÂNTU-I DUMNEZEU/E VIAŢA INSUŞI/V-o spun eu!”
Las cititorilor să-si spună cuvântul şi mulţumesc “GORJEANULUI” pentru găzduire!
Gh. Rădulescu



GORJEANUL LA 90 DE ANI 27 Nov 2014

În toate domeniile vieții gorjene există repere incontestabile, care și-au câștigat de-a lungul timpului recunoaștere și apreciere.
”Gorjeanul” este un astfel de reper, nu doar pentru venerabila vârstă privind activitatea jurnalistică, ci și pentru felul în care a parcurs acești 90 de ani.
De-a lungul timpului, a găzduit semnăturile și stilurile informative a multor generații de jurnaliști, care au determinat opinii, idei și dezbateri în vremurile de odinioară, de ieri și de azi, creând mai degrabă o stare de spirit într-o comunitate dornică de informație.
Dincolo de cuvinte, rămâne o realitate incontestabilă: aceea a activității jurnalistice continue. Un aspect de fond, ce dă caracteristica de bază a politicii editoriale de la “Gorjeanul”. Când vine vorba de acestă publicație, putem spune că trecutul și viitorul genului jurnalistic al cotidianului se intersectează într-un prezent reflectat prin penița unei echipe tinere și active. De apreciat este și faptul că se păstrează o comunicare deschisă cu publicul cititor.
Încă de la începuturile sale, prin adordarea redacțională, ”Gorjeanul” a adus pe piața media un concept, care, astăzi, este fațetat într-o manieră de avangardă în sfera internetului. Deschiderea de care ”Gorjeanul” a dat dovadă față de cititori prin punerea sub lumina tiparului a articolelor, scrisorilor deschise, poeziilor sau a altor genuri publicistice transmise de aceștia, a adus scânteia și permanentizarea efervescentei stări de spirit create în jurul său.
Aș spune că, aceasta a fost unul dintre secretele longevivei activități a ziarului, ce a păstrat linia informării publicului în mod corect și echilibrat, în numele adevărului și al prețuirii cititorilor.
În domeniul jurnalistic, ”Gorjeanul” este un brand care a demonstrat că secretul longevității pe piața de profil stă în starea de spirit și în respectarea regulilor. Dar, mai ales, în respectarea OAMENILOR.
În fața celor ce au trudit de-a lungul anilor la ”Gorjeanul” – știuți sau neștiuți – celor de ieri, dar, și celor de azi, putem doar să ne înclinăm cu RESPECT!
La mulți ani “Gorjeanul”!
Ion Călinoiu  Președintele Consiliului Județean Gorj



Două minore din Târgu-Jiu, date dispărute 27 Nov 2014

Poliţiştii gorjeni efectuează cercetări pentru găsirea a două adolescente în vârstă de 16 ani, din Târgu-Jiu, semnalate ca fiind dispărute de la domiciliu.

Una dintre adolescentele date dispărute, Elena-Cristina Negrescu, a plecat de la domiciliu în după-amiaza de 22 noiembrie iar până în prezent nu a revenit. Aceasta are 1,60 m înălţime, 45 kg, constituţie astenică, ochi căprui, păr tuns scurt, şaten, ten deschis la culoare. În momentul plecării era îmbrăcată cu o geacă din material textil de culoare gri, pantaloni de blugi de culoare albastră, iar în picioare purta o pereche de adidaşi din material textil de culoare Nicolae disparutaportocalie. Cealaltă minoră dispărută, Luiza-Elena Nicolae, nu a mai fost văzută din cursul zilei de 23 noiembrie, când a plecat în mod voluntar de la domiciliu. Semnalmentele acesteia sunt următoarele: înălţime 1.70 m, greutate 55 kg, ten deschis, păr blond, creţ, prins în coadă, ochii verzi, constituţie atletică, fără semne particulare. La data plecării era îmbrăcată cu o pereche de pantaloni tip colant de culoare maro, o geacă de fâş, până în talie, de culoare maro, iar în picioare purta o pereche de cizme de culoare neagră. Persoanele care pot da relaţii despre minore sunt rugate să apeleze numărul de urgenţă 112 sau să contacteze cea mai apropiată unitate de poliţie.
R.L.



Se caută inspector pentru Casa de Pensii şi Primăria Mătăsari 27 Nov 2014

Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici (ANFP) a făcut publică o nouă listă cu posturi vacante în instituţiile publice din ţară. Printre acestea se numără şi câteva posturi pentru care se va organiza concurs în vederea ocupării la Primăria Mătăsari şi un altul la Casa de Pensii Gorj.

Casa Județeană de Pensii Gorj organizează concurs de recrutare pentru ocuparea pe perioadă nedeterminată a funcției publice de execuție vacantă, de inspector, clasa I, grad profesional asistent. Condiţiile specifice necesare în vederea participării la concurs şi a ocupării funcţiei publice sunt: studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă în domeniul științelor economice; vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice de minim un an. Proba scrisă a concursului este programată pentru 18 decembrie la ora 10:00, urmând ca data şi ora interviului să fie stabilite ulterior. Dosarele de înscriere la concurs trebuie să conţină, în mod obligatoriu, documentele prevăzute de art. 49, alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 611/2008 şi se vor depune în termen de 20 zile de la publicarea anunţului, la sediul Casei Judeţene de Pensii.

4 posturi vacante la Mătăsari
O altă instituţie publică din judeţul nostru este şi Primăria Mătăsari care va organiza în luna decembrie concursuri pentru ocuparea a trei posturi: consilier juridic, clasa I, grad profesional asistent la Compartimentul Juridic, Resurse Umane, Stare Civilă; inspector, clasa I, grad profesional debutant la Compartimentul Contabilitate, Impozite și Taxe, Urmărire Contracte și Achiziții Publice; referent, clasa III, grad profesional asistent la Compartimentul Contabilitate, Impozite și Taxe, Urmărire Contracte și Achiziții Publice. Concursurile pentru ultimele două posturi menţionate sunt programate să se desfăşoare pe 22 decembrie când candidaţii vor susţine proba scrisă, urmând ca interviul să fie susţinut pe 24 decembrie, la ora 13:00, la sediul Primăriei Mătăsari. De asemenea, şi pentru ocuparea postului de consilier asistent, candidaţii vor susţine proba scrisă tot pe 22 decembrie, la ora 11:00, iar interviul va avea loc două zile mai târziu.
Şi pentru finele lunii decembrie este programat un nou concurs la Primăria Mătăsari, în vederea ocupării postului de consilier juridic al Consiliului Local, clasa I, grad profesional debutant, din cadrul Compartimentului Juridic al Consiliului Local. Proba scrisă în vederea ocupării acestei funcţii vacante este programată pentru ziua de 29 decembrie, ora 11:00, iar susţinerea interviului se va face în ultima zi din acest an, mai precis pe 31 decembrie, la sediul administraţiei publice locale.
Izabella Molnar



Teste gratuite în Săptămâna Europeană a Testării HIV 27 Nov 2014

În perioada 21-28 noiembrie 2014, are loc Săptămâna Europeană a Testării HIV, în scopul de a se atrage atenţia asupra infecţiei cu HIV şi de a reduce numărul de cazuri de diagnosticare tardivă prin comunicarea beneficiilor testării HIV. La Târgu-Jiu se pot face testări gratuite la unitatea mobilă ARAS.

În România, testul HIV este gratuit doar pentru femeile însărcinate, consumatorii de droguri şi deţinuţi. Testarea HIV se poate face şi la cerere, cu trimitere de la medicul de familie şi decontare CNAS, altfel costă 50 de lei. Din fericire, în această săptămână se efectuează teste gratuite, graţie iniţiativei Agenţiei Naţionale Antidrog, care a distribuit către partenerii săi neguvernamentali (ARAS si CARUSEL) şi către Autoritatea Naţională a Penitenciarelor un număr de 1000 de teste rapide de depistare HIV (si alte 2000 pentru Hepatita B şi C). La Târgu-Jiu se pot face testări gratuite la unitatea mobilă ARAS.

Gorjul are 34 de seropozitivi confirmaţi
Potrivit datelor centralizate de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Gorj, în trimestrul III al acestui an, la nivelul judeţului nostru, există 34 de persoane seropozitive. Din fericire, în perioada menţionată, nu s-a înregistrat nici un caz nou în rândul persoanelor infectate cu HIV şi niciun caz de SIDA. HIV (Virusul Imunodeficienţei Umane) este virusul care atacă sistemul imunitar. SIDA (Sindromul Imunodeficientei Dobândite) este boala, ansamblul de simptome, care apare în faza finală a infecţiei cu HIV. Perioada în care virusul HIV distruge sistemul imunitar este variabilă, iar în multe cazuri este posibil ca persoana să nu dezvolte SIDA. De asemenea, persoana infectată cu HIV poate să nu prezinte probleme de sănătate, cu toate acestea poate transmite infecţia.

A fi infectat cu HIV (a fi seropozitiv) nu înseamnă neapărat a fi bolnav de SIDA.
HIV este prezent în sângele persoanei infectate şi în secreţiile genitale (sexuale). Astfel, există risc crescut de infectare cu HIV în următoarele situaţii: contact sexual neprotejat, utilizarea în comun a seringilor, forfecuţelor de unghii, lamei de ras, periuţei de dinţi, practica frăţiei de cruce, contactul direct cu sângele unei persoane infectate, transfuzii de sânge de la o persoană infectată. De asemenea, virusul se poate transmite de la mamă la făt în timpul sarcinii, la naştere sau la alăptare. HIV nu se transmite prin: strângere de mână, sărut, îmbrăţişare, tuse, strănut, toalete, transpiraţie, piscine, linguriţe, furculiţe şi alte tacâmuri, autobuz, scaune, birouri.
M.S.



Obligaţi să confirme! 27 Nov 2014

În ciuda unui tur de campionat dezamăgitor, Energia are şansa de a merge mai departe în Cupa României, acolo unde sorţii au hărăzit echipei gorjene un adversar accesibil, CSU Suceava.

În tabăra gorjeană încă se simte euforia primului succes al echipei antrenate de Liviu Andrieş după o lungă serie de înfrângeri care mai de care mai dureroase. Tehnicianul gorjenilor spune că aştepta ceva mai devreme acest succes care să descătuşeze cât de cât echipa: “Această victorie ne-a crescut moralul, dar trebuie să fim conştienţi că nu am realizat mare lucru, am realizat doar o victorie după un lung şir de înfrângeri, o victorie destul de importantă, într-adevăr, dar trebuie să fim cu picioarele pe pământ şi să nu ne entuziasmăm în urma acestei victorii. Este un prim pas, eu chiar credeam în acest prim pas, îl aşteptam mai demult, chiar de la meciul cu Dinamo, nu s-a întâmplat, bine că s-a întâmplat la acest meci cu Minaur”, a declarat Liviu Andrieş.

Energia nu are un obiectiv clar în Cupa României, dar partida cu CSU Suceava va fi una extrem de importantă pentru gruparea târgujiană. Ea are obligaţia de a nu lăsa acel succes contra Minaurului să devină un nou caz izolat, aşa cum a fost cealaltă victorie a Energiei, cea cu Steaua: “Urmează un meci în Cupa României cu Suceava, trebuie să continuăm pe acelaşi drum, să ne exprimăm din ce în ce mai clar şi mai evident şi să aşteptăm să vină şi rezultatele. Dacă ne vom exprima cum ne-am exprimat în meciul cu Baia Mare, repet, şi la meciul cu Dinamo am avut o exprimare bună, chiar şi la meciul cu CSM am avut o exprimare bună, dar n-am reuşit să acumulăm puncte, urmează acest meci cu Suceava, după care urmează meciul cu Turda şi deplasarea de la Vaslui, cele două meciuri din campionat”, a declarat Andrieş, care simte că un succes în cupă poate da elanul necesar Energiei pentru a se impune şi în ultimele partide de campionat.

“Ne putem bate cu orice echipă”
Într-un campionat echilibrat, cu multe surprize, Energia a făcut o singură surpriză de care să se poată bucura şi suporterii gorjeni, acest ultim meci, cel cu Minaur Baia Mare. În rest, a fost vorba doar de surprize neplăcute, de eşecuri şi dezamăgiri, lucruri pe care Andrieş speră să le lase în urmă. Acesta este convins că echipa sa poate avea un parcurs bun în cupă: “Este un meci pe care îl tratăm cu seriozitate, vrem să îl câştigăm, să continuăm acest drum în Cupa României, pentru că se pot întâmpla lucruri frumoase dacă ne dorim. Cred că am arătat că putem să ne batem cu orice echipă”, a mai spus Andrieş. Meciul din campionat, jucat la Suceava, a fost unul câştigat de gazde pe jocul dezarticulat al Energiei, aşa că Andrieş spune că singurul adversar serios pentru Energia este chiar echipa sa: “Cred că meciul de la Suceava din campionat ne-a învăţat să ne temem, cum ne-am temut şi până acum, de noi. Noi suntem principalii vinovaţi. Multe de învăţat n-am avut de la acel joc, Suceava este o echipă care joacă dacă o laşi să joace, noi i-am lăsat să joace, mai ales în acea perioadă de timp, şi acest lucru s-a văzut. Trebuie să ne fie frică de noi, dar după cum i-am simţit pe băieţi în această ultimă perioadă, suntem pe un drum bun şi cred că asta ne dă o primă şansă în acest joc”, a precizat Andrieş.

Revine Apolzan
Darius Apolzan, extrema dreaptă a Energiei, va reveni pe teren după o pauză destul de lungă ce a fost cauzată de o problemă pe care acesta a avut-o pe tibie. Apolzan a fost operat, chistul ce apăruse pe tibie şi care-l deranja destul de mult a fost înlăturat, iar fostul golgheter al Energiei este gata să-şi reia locul în echipă. „Sper că Apolzan va reveni pentru meciul cu Suceava, Dorin Dragnea este pe un drum bun, se recuprează, dar nu  îl vom utiliza, pentru că încă nu e refăcut 100%. Sper să îl avem şi pe el la meciul cu Turda. În rest, aceleaşi probleme”, a declarat Liviu Andrieş întrebat de buletinul medical al echipei şi de posibilitatea revenirii a unora dintre jucători pe teren la meciul de cupă cu CSU Suceava.
Partida dintre Energia Târgu Jiu şi CSU Suceava, care va da una dintre cele opt echipe ce vor evolua în sferturile de finală ale Cupei României, se va disputa astăzi, în Sala Sporturilor din Târgu Jiu, cu începere de la ora 18:00.
Cristi Constantinescu



Începe campania de vaccinare a elevilor de clasa a VIII-a 27 Nov 2014

Imunizarea diftero-tetanică a elevilor de clasa a VIII-a este programată să înceapă zilele următoare, respectiv în perioada 2-15 decembrie. Purtătorul de cuvânt al Direcţiei de Sănătate Publică, Luminiţa Apostolescu, a precizat că această campanie se va desfăşura şi în judeţul nostru, conform planului naţional de vaccinare, primii fiind vaccinaţi restanţierii, apoi restul elevilor.

După imunizarea micuţilor de clasă pregătitoare şi clasa a II-a cu vaccinul antipoliomielitic, acum a venit rândul elevilor de clasa a VIII-a. Ei vor fi imunizaţi cu vaccinul diftero-tetanic, în perioada 2-15 decembrie. Înaintea fiecărei campanii de vaccinare, personalul sanitar a fost instruit cu privire la vaccinul care urmează să fie administrat, criteriile de eligibilitate, perioada de efectuare a vaccinării, contraindicaţii, reacţii adverse, managementul şocului anafilactic. Aceste vaccinări vor fi efectuate de medicii şcolari şi cei de familie.

Beneficiile vaccinării dT
Vaccinul diftero-tetanic (dT) este necesar pentru întărirea sistemului imunitar şi protejarea organismului împotriva difteriei (o boală bacteriană contagioasă) şi a tetanosului (afecţiune care determină spasme musculare severe, dureroase). Se efectuează cu vaccin bivalent, ce conţine anatoxină fie ca doză de rapel la copilul mare, după primele doze din primii ani de viaţă, fie ca prima vaccinare la copiii mari şi adulţii nevaccinaţi sau cu antecedente incerte de vaccinare. Copiii sunt imunizaţi la două, patru, şase şi 12 luni, la doi ani şi jumătate, iar pentru menţinerea imunităţii trebuie administrat periodic. Reacţiile adverse vor fi investigate şi raportate în conformitate cu metodologia de supraveghere, iar înaintea fiecărei campanii de vaccinare se organizează sesiuni de instruire a personalului medico-sanitar cu privire la: vaccinul care urmează să fie administrat, criteriile de eligibilitate la vaccinare, perioada de efectuare a vaccinării, contraindicaţii temporare şi definitive, reacţii adverse, raportarea, investigarea şi tratamentul acestora, managementul şocului anafilactic.
Minodora SUCEA



Citesc și azi «Gorjeanul» cu pasiune și cu interes! 27 Nov 2014

Pentru mine, «Gorjeanul» este un ziar care îmi mângâie sufletul și mă ajută să trăiesc dincolo de cei optezeci de ani ai mei! În paginile acestui ziar, am scris despre munca mea la catedră, despre Universitatea Craiova, despre anii mei de școală și din armată, despre viața mea, despre oamenii pe care îi iubesc! De aceea, «Gorjeanul» este însăși viața mea, pe care o simt atunci când trebuie să facem ceea ce trebuie, ce ni se cere, ce ne impune comunitatea și nu dăm niciodată ocazia vocii noastre interioare să se facă auzită. Oricât de tare ar striga înlăuntrul sufletului nostru, n-o auzim pentru că vocea lui “trebuie” este mult mai puternică și ne îndeamnă să ne bucurăm de sărbătoarea ziarului nostru de suflet! Citesc și azi «Gorjeanul» cu pasiune și cu interes, mai scriu din când în când, chiar dacă uneori viața ne-ar arăta că nu suntem tocmai împliniți, că nu suntem mulțumiți de ceea ce trăim. În încheiere, LA MULȚI ANI, Ziarule «Gorjeanul»!

Învăţător, Gheorghe Scurtu

La ceas aniversar, urez cotidianului «Gorjeanul» viaţă lungă, să continue cu realizări consistente şi de substanţă! Gazeta «Gorjeanul», în paginile sale, a oferit informaţii utile, găzduind schimburi de idei şi o diversitate de opinii, dând dovadă de echilibru, modelând conştiinţe şi realitatea cotidiană. Ca urmare, peste timp, am savurat, cu mult interes, paginile culturale, de artă, critică şi poezie, în care am remarcat verva, umorul şi talentul unor distinşi oameni de litere şi de cultură, printre care s-au regăsit, în timp, maeştrii: Sabin Velican, Pompiliu Marcea, Viorel Gîrbaciu, Jean Cănăvoiu, Spiridon Popescu, Artur Bădiţa, Grigore Haidău, Gelu Birău, Vasile Donea, Zenovie  Cârlugea, I.D. Sicore, Vasile Gogonea, Ion Popescu-Brădiceni şi mulţi alţii, cărora le mulţumesc cu gratitudine pentru frumuseţea spirituală a panseurilor care mi-au oferit mari satisfacţii intelectuale.
Se demonstrează, astfel, că mirabila sămânţă a geniului marilor maeştri ai culturii, artei sau gazetăriei, sădită de Jean Bărbulescu, Josef Keber, Alexandru Ştefulescu, Tudor Arghezi, Constantin Brâncuşi şi alţii, în mod apoteotic, a dat roade spectaculoase.
Urez tinerilor discipoli ai „Gorjeanului” să egaleze realizările spirituale ale mentorilor lor şi să practice gazetăria cu dăruire, prestanţă, pasiune, spirit ludic, umor, vervă, talent, profesionalism şi coloană vertebrală, privind spre viitor aşa cum spunea, cu tâlc, marele Brâncuşi, spre folosul tuturor gorjenilor!
LA MULŢI ANI, «GORJEANULE»!
Avocat, Nicolae BĂDIŢA



Campania „De 1 Decembrie, Zâmbeşte!” ajunge şi la Târgu-Jiu 27 Nov 2014

Mai mulţi tineri voluntari din Târgu-Jiu şi-au propus ca de Ziua Naţională a României să aducă zâmbete pe chipurile locuitorilor municipiului. Asta în cadrul unui proiect derulat la nivel naţional de Asociaţia Tinerilor pentru România (ATPR).

Proiectul „De 1 Decembrie, Zâmbeşte!” se va desfăşura anul acesta în 26 de oraşe din întreaga ţară. La Târgu-Jiu, opt voluntari din cadrul Filialei Gorj a Asociaţiei Tinerilor pentru România, înarmaţi cu steaguri tricolore şi camere de fotografiat, vor merge luni prin municipiu şi îi vor invita pe cetăţeni să se fotografieze cu steagul României, încercând astfel să aducă zâmbete pe chipurile acestora. „Scopul proiectului este de a insufla românilor spiritul naţionalist. Să le arătăm că se poate şi că noi, tinerii, chiar ne iubim ţara şi că nu toţi ne dorim să o lăsăm baltă şi să fugim, că suntem dispuşi să luptăm pentru ea. Vom merge prin centrul oraşului, în Parcul Central, la „Groapa”, în parcul Coloanei Fără Sfârşit şi în mai multe locuri. Vom fotografia cât mai mulţi trecători cu steagul în braţe şi îi vom invita să ni se alăture. Fotografiile vor fi încărcate după eveniment pe pagina noastră de Facebook „Asociaţia Tinerilor Pentru România Filiala Gorj”, dar şi pe pagina oficială a Asociaţiei Tinerilor Pentru România. Dorim să lansăm o campanie naţională pe Facebook în speranţa că îi vom inspira şi pe românii din străinătate să se întoarcă şi să investească în valorile noastre naţionale”, a precizat Daniel Lăcătuşu, reprezentantul Asociaţiei Tinerilor pentru România. ATPR a fost înfiinţată în anul 2013, în ideea de a promova valorile morale în rândul tinerilor şi de a-i responsabiliza pe aceştia cu privire la viaţa lor şi rolul pe care îl au în familie, şcoală şi societate. Anul trecut, în cadrul campaniei „De 1 Decembrie, Zâmbeşte!”, membrii şi voluntarii asociaţiei au adunat de Ziua Naţională a României peste 1500 de zâmbete din 17 oraşe.
Roxana Lupu



LA MULŢI ANI ZIARUL MEU DE SUFLET 27 Nov 2014

Gorjeanul împlineşte 90 de ani. E UN…  adult ajuns la maturitate, cu  bune şi  rele, cu  necazuri şi bucurii, alături de care am fost şi eu, cu gândul,  imaginaţia şi condeiul, pe care le-am pus în slujba conjudeţenilor mei.
ACUM, LA 90  DE  ANI, dau  timpul înapoi şi rememorez  nopţile petrecute în tipografie, alături de  iubiţii noştri tipografi, când GORJEANUL capată  lumina din literele de plumb, îmbibate în cerneala tipografică, ajungând la cei care îl aşteptau- cititorii gorjeni-la timp. Acum, modernizarea l-a scăpat de asemenea chinuri, ziarul  “păşind voios” şi ajungând la cititori  şi prin INTERNET.
Din cei 90 de ani ai ziarului, cel puţin 30 i-am petrecut împreună, amândoi punându-ne la dispoziţia cititorilor, luptând prin atitudinea articolelor împotriva nedreptăţilor, aducând faptele bune şi  rele în faţa judecătorului  suprem: cititorul.
Tocmai de aceea a şi rezistat peste timp. Pentru că ziariştii de la Gorjeanul, cei de ieri şi cei de azi, nu şi-au permis să inventeze subiecte din birou, rupte de viaţă şi realitate.
Ca unul dintre foştii conducători ai ziarului, în calitate de redactor şef  adjunct şi consilier juridic, apreciez conduita actualului colectiv de  redactori, care  adaugă la vârsta ziarului noi fapte din viaţa, gorjenilor, respectând   deontologia profesională şi mândria de a fi ziarist la Gorjeanul.
Pe toţi îndrăgostiţii de ziar- patroni, ziarişti, colaboratori şi cititori – îi felicit şi le urez multă sănătate,  spre împlinirea unor vârste şi mai înaintate.
NICU GÎTAN



GORJEANUL LA A 90-a ANIVERSARE 27 Nov 2014

Înainte de a scrie ceva, felicit din tot sufletul colectivul de redacție al acestui Cotidian ce duce peste timpuri tradiția celui ca-re cu muncă și migală ni l-a lăsat!

Joia, ca zi a săptămânii pentru mine, întotdeauna s-a bucurat de o mare prețuire. Mai întâi de toate, pe mine mama m-a născut în ziua de joi, 10 Mai, zi de Mare Sărbătoare Națională, care atunci se bucura de un fast deosebit. Norocul ei a fost că, pe lângă vecine, și toate femeile din satul de la Deal care nu plecaseră cu vitele la păscut – că ulița nu era prea lungă – să fie prezente, au venit toate buluc, s-o salveze/ajute „pe împrumut” cum se zicea, la nașterea unui copil …unde-s multe de făcut! La acest eveniment n-a lipsit și doftoroaia, nimeni alta decât Baba Opregoanea, că la fiecare din femei, din trei în trei ani, sau mai devreme le venea rândul. Unele ca să nu rămână grele dădeau pruncului să sugă până cerea singur țâța: „mumă dă-mi să sug că-mi este foame!” chiar dacă în ea laptele se înțercase. Altele, ca să nu rămână borțoase foloseau lăstari de leandru, plantă otrăvitoare sau, cu toată sila mâncau gândăcei (insecte ce trăiau pe mesteacăn) care consumaţi produceau febră mare, fiecare în ce-și punea speranța.
„În acel an plin de evenimente, când ziarul Gorjanul își sărbătorea zece ani de existență, o fi avut scris în mica publicitate a zilei de 10 mai și faptul că Veta Stătiernii din Văianu s-a prăsit și a făcut un copil ursit, așa a înțeles moașa din visele lăuzei, că va ajunge om mare!?”
Prima dată când am răsfoit ziarul Gorjanul a fost prin anul 1946/1947 aflat într-o colecție a Muzeului orașului ce era amplasat în clădirea de pe digul Jiului. Vizitam piesele expuse și m-au atras vrafurile cu ziarul local prăfuite, așezate în legături pe ani. În lecturarea mea, într-unul am citit o știre dureroasă care m-a cutremurat și din care am tras și învățăminte: era povestea tristă a unui copil din Dobrița dus cu vitele la păscut pe plai, și în joaca lui cu ceilalți copii, alergându-se și având un cuțit în mână cu care-și cioplea un ciomag s-a împiedicat, a căzut și a rămas înfipt în lama lui, străpungându-i abdomenul.
După alegerile din noiembrie 1946, când prin vot s-a cuibărit la putere, democrația populară și în România, cu stoicism am cărat-o timp de 43 ani așa cum fiecare am putut s-o ducem în spinare liberi și nesiliți de nimeni. Dacă nu mă înșel, după 6 martie 1946 când la conducerea Țării s-a instalat guvernul Petru Groza, au apărut ca ciupercile după ploaie, mai multe publicații, printre care jurnalul Libertatea Gorjului, ziar al Partidului Social Democrat. Tata, muncitor la CAM, cu mândrie de membru PSD-ist aducea acasă vălurite în buzunarul salopetei care mirosea veșnic a tutun, ziarul Viața Sindicală și această publicație plină de elogii despre voluntarii destoinici, brigadierii de pe șantierul Bumbești-Livezeni în care, cu noroc, s-au strecurat și am descoperit poeziile lui Dumitru Tătăroiu pe care le-am citit cu plăcerea copilului de 12-13 ani, elev în clasa a doua la Liceul Comercial. Restul, nu mă interesa.
După anul 1947 până la absolvire în 1952, pe întreg parcursul anilor școlari, nu m-am apropriat de acest ziar care pe atunci se numea Gorjanul fiindcă dispăruse. Principalul cotidian era Scânteia. Săptămânal, lunea, câte un elev citeam în fața colegilor articolul de fond din ziarul partidului, oferit clasei de domnul diriginte. Ne năpădiseră și cu Revista Elevului editată de UAER (Uniunea Asociațiilor de Elevi din România) și apoi Scânteia Tineretului la care, dacă nu te abonai, nu mai pupai tu carnetul de UTM-ist.
*
Legătura mea strânsă cu acest cotidian a apărut când soarele vieții mele ajunsese la chindie, iar acum bate spre asfințit.
Serviciul militar desfășurat 40 de ani sub Drapel chiar dacă a fost în acest oraș mult timp, m-a presat cu destulele sale servituții. Mai tot timpul n-aveam răgaz nici de familie să mă ocup. Fiind copleșit de publicațiile și presa militară, care dacă-ți lipseau de pe birou, demonstra că nu ești abonat și asta însemna ceva!… ce da de bănuit. Rostul lor acolo era să se vadă că le ai, nu să le și citești în timpul serviciului fiindcă nu era timp de așa ceva; că acesta era doar apanajul politrucilor. Pentru alții ca mine cititul lor se făcea acasă, și-mi foloseau la pregătitul lecțiilor politice bilunare fiindcă aveam nevoie de bibliografie la care să fac trimitere, singura dovadă că le-am studiat.
Gazeta Gorjului, ca ziar, îl cumpăram rar de la câte un chioșc și cât beam o cafea acasă după masa de prânz îl răsfoiam să citesc curios cine a mai murit, că despre alte anunțuri publicitare nu prea era ceva scris. Articolele din Gazetă de prea multe ori miroseau a Scânteia de care eram sătul și asta nu din vina redactorilor, ci a sistemului pe care toți l-am trăit și l-am preamărit, altfel n-aveam ce căuta acolo.. Începeau cu elogieri despre tovarășul și tovarășa, ce-au mai făcut și ce au de gând să facă, asta până la Crăciunul din 1989, când li s-a pus gândul al rău. Recunosc că din același motiv, n-am căutat niciodată să citesc ceva literar în acest organ de presă.
Ce apărea în Gorjeanul, când se publicau, spre rușinea mea, ori nu le-am văzut ori le-am ignorat. Eram suprasaturat de propaganda comunistă și în toate publicațiile găseai trimiteri care te determinau, ferindu-te să fii văzut de cineva când îl arunci ca maculatură la gunoi. Dar nu toată a fost așa. Încă din școala militară prinsesem o atracție pentru scriitorii clasici români și universali – se tipăreau din abundență cărți de toate genurile – chiar și ediții de lux și aveam o dorință de a colecționa și de a le citit, ce depășea chiar timpul ce-l puteam aloca. Biblioteca îmi este dovada certă care confirmă cele afirmate.
*
Joi 7 iul. 2010 (tot în zi de joi) Știri » Știri locale »
Radio Târgu Jiu:
După 75 de ani, lansare de carte la Târgu Jiu:
– Din Vaianu la Toronto, de Ion C. Gociu (7 Iul 2010)

Colonelul în retragere, Ion C Gociu, lansează la Târgu Jiu prima sa carte „Din Văianu la Toronto”. Evenimentul va avea loc în Sala de protocol a Secţiei de artă a Muzeului Judeţean Gorj, din Parcul Municipal, începând cu ora 17.45.
Cartea ce urmează a fi lansată astăzi la Târgu Jiu este un roman complex, în care autorul surprinde obiceiurile si modul de viață ancestral din Judeţul Gorj, trăiri în diferite împrejurări și nuvela de dragoste.
Cum si-ar descri-o Ion. C.Gociu în cuvinte puţine?
*
Acesta a fost declicul care a desfăcut legătura dintre educația cazonă și preocuparea care m-a făcut să fiu prudent, exact până la ridigitate, cu lumea culturală a județului și chiar a Țării. Am început cu Asociația Cercetătorilor și Autorilor Gorjeni de Carte și cu Cenaclul Columna, unde am fost prezentat de distinsul profesor George Manoniu – zeci de ani redactor la Gorjeanul și câtva timp Director al Direcției de Cultură Gorj.
Lansarea primei cărți s-a făcut cu multe aprecieri, pe unele dintre ele, eu, cazonul riguros, la început le-am crezut un laudațium de complezență pentru gradul, poziția mea socială și vârsta pe care o aveam, 75 de ani.
„Domnule colonel, nici nu vă dați seama ce carte valoroasă este acest Bildungsroman și ce căutare va avea la cititorii pretențioși, dornici de literatură, nu de moderniștii/… care se întrec în vulg ca să pară originali!” mi-a spus de la început lectorul de carte George Manoniu, lucru confirmat ulterior și de alți exigeți, cronicari și cititori cu pretenții.
Într-o zi frumoasă de lună mai, când adâncit în gândurile mele mă relaxam pe o bancă la umbra unui arțar, m-a onorat cu prezența sa unul din prolificii scriitori gorjeni. Era prima oară când discutam ca doi apropiați. Vorbindu-mi elogios despre volumul meu pe care abia îl terminase de citit, și întrebându-mă ce am în plan pentru viitor, printre altele, prietenește mi-a spus:
„Fiți atent că ați devenit persoană publică. De-acum vă puteți aștepta la orice. Cei onești și talentați vă vor lăuda, ranchinoșii fără har, vă vor bârfi!” vorbe ce i-au aparținut scriitorului Alex. Doru Șerban.
De atunci am mai scris patru cărți: două romane și două volume de nuvele. În anii 2013/2014 trei dintre acestea au fost reeditate de Editura Tipo Moldova, Editură de Colecție. În Gorjeanul, mai întâi timid, apoi din ce în ce mai des, cu acordul meu, fără nicio pretenție pecuniară, au apărut în pagina de Cultură pasaje/ fragmente din toate volumele, cronici, note de lector, interviuri care în toți aceşti cinci ani au umplut paginile la zeci de numere. Pentru mine este o cinste fiindcă astfel m-au cunoscut toți cititorii online și ai ziarului tipărit pri-mit acasă sau cumpărat de la chioșc. De la un exemplar la altul numărul accesărilor au crescut depășind cifra cu două zerouri Ce fructuoasă colaborare!!…
Ce poate fi mai plăcut pentru un om la vârsta mea, de factura mea profesională, când ești salutat și oprit pe stradă și să ți se spună: „Vă felicit că mi-ați dat posibilitatea să mai citesc și literatură! Pe când următoarea carte?” Nu-mi luați în nume de rău că pe undeva pare că am început să mă laud, dar și Cotidianul Gorjeanul a contribuit la popularizarea mea prin publicarea în capitole a frumoaselor și sensibilelor stări sufletești, alese prin citirea lor rând cu rând de domnul editorialist Ion Predoșanu pentru a fi publicate în paginile ziarului.
Precizez că, la toate cele cinci lansări de carte, deși am fost singurul autor în zilele acelea, Sala de festivități a Muzeului de Istorie a fost totdeauna pli-nă, iar la ultima, din 10 mai a.c. arhiplină.
Toate lansările de carte ale mele s-au făcut joia (ziua mea de naștere).
Pe această cale, mulțumesc distinsei Doamne Anamaria Stoica, destoinic ziarist și talentat șef de redacție care – în competiție cu celelalte tipărituri din presa locală – de la o etapă la alta a imprimat ziarului o notă de cotidian atractiv, credibil, incisiv și cu interes căutat, satisfăcând toate gusturile cititorilor din județ, țară și de peste hotare. Copiii mei din Canada, online, sunt la curent cu tot ce se petrece (și bune și rele) în Gorj, căci Gorjeanul nu le ascunde, și pe nedrept uneori atrăgându-și suduieli din partea celor vizați ca vinovați, ce sunt.
Și nu în ultimul rând, mulțumesc domnului editorialist Ion Predoșanu, persoană fără de care nu s-ar fi dat semnalul „că pe harta Culturală a Gorjului este și satul Văianu din care, pe lângă mulți alții îşi au originea și cei doi frați scriitori: Ion C. Gociu și Grigore (Grig) Gociu.

P.S. Prin peregrinările mele peste ocean cu ani în urmă, Gorjeanul nu apărea online. Eram tare supărat, că la atâta depărtare îmi era dor de ai mei: familie, prieteni și de locul natal. De când m-am apucat de literatură, în nopțile de lucru care încep pe la orele do-uă/trei a.m. cu mici excepții nu-mi scapă să nu parcurg, cele 16 pagini care de la număr la număr s-au îmbunătățit în conținut și modul de expunere; de-o vreme cele online sunt completate, cu știrile video, prezentate impecabil de o voce plăcută, corect vorbită, fără motive de dojană demne de un elevat crainic.
Colonel (ret.) Ion C. Gociu



Cercetat penal pentru tăinuirea unui furt 27 Nov 2014

Un localnic din Novaci este cercetat penal pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire la furt calificat după ce în autoutilitara condusă de acesta au fost găsite peste două tone de produs petrolier a căror provenienţă nu a putut să o justifice. În cursul zilei de 25 noiembrie, în timp ce acţionau pe DN 67, poliţiştii din Bengeşti Ciocadia au tras pe dreapta o autoutilitară condusă de un bărbat în vârstă de 47 de ani, din Novaci. La controlul efectuat asupra autoturismului, poliţiştii au găsit două recipiente de plastic a 1.150 litri fiecare, pline cu produs petrolier. Întrucât conducătorul auto nu avea asupra sa nici un act de identitate, poliţiştii i-au cerut să-i însoţească la sediul postului de poliţie, pentru efectuarea verificărilor şi pentru a da lămuriri cu privire la cele constatate, moment în care bărbatul a abandonat autoutilitara şi a fugit într-o zonă cu vegetaţie, fiind prins însă ulterior de către poliţişti şi reţinut. „Poliţiştii din cadrul Postului de Poliţie Bengeşti Ciocadia au reţinut, pe bază de ordonanţă pentru o perioadă de 24 ore şi introdus în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă al I.P.J. Gorj, un bărbat în vârstă de 47 ani, din oraşul Novaci, cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tăinuire la furt calificat. În continuare se efectuează cercetări în vederea documentării întregii activităţi infracţionale, urmând ca la finalizarea acestora dosarul penal să fie înaintat magistraţilor cu propuneri legale”, a anunţat Cătălin Buşe, purtătorul de cuvânt al IPJ Gorj.
R.L.



“Gorjeanul” reflectă imaginea reală a evenimentelor petrecute în viaţa socială! 27 Nov 2014

În această perioadă, în era informatizării presei scrise,  când multe  dintre publicațiile locale de prestigiu  dispar  rând pe rând, ziarul nostru local  “Gorjeanul“, continuă să-şi delecteze cititorii cu informaţii din actualitatea economică, politică, opinii, interviuri şi investigaţii, articole despre activitatea sportivă locală, naţională şi internaţională. Presa scrisă locală își are rolul ei în democratizarea unei țări. Nu de puține ori, anchete demarate de acest ziar au fost preluate de publicațiile naționale și chiar de către televiziuni și au dus la schimbări majore în viața politică și socială din România.
Integritatea, imparţialitatea şi obiectivitatea articolelor regăsite în paginile cotidianului “Gorjeanul” reflectă imaginea reală a evenimentelor petrecute în viaţa socială, economică şi politică, atât pe raza judeţului nostru, cât şi la nivel naţional şi internaţional.
Colaborarea unor jurnalişti de elită cu acest ziar, echipa de editorialişti şi echipa de redacţie onorează meseria de ziarist, care, cu părere de rău, trebuie să recunoaştem că în prezent este tot mai marcată de prezenţa unor neprofesionişti!
Sunt convins că şi pe viitor, acest ziar îşi va păstra bunul obicei de a prezenta,  în cel mai obiectiv şi imparţial mod, evenimentele petrecute în jurul nostru, informându-ne în cel mai scurt timp şi cât mai corect!
Conf. univ. dr. Titu Ionaşcu



APIA Gorj a făcut plăţi către mii de fermieri din judeţ 27 Nov 2014

De pe 10 noiembrie şi până în prezent, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) – Centrul Judeţean Gorj a autorizat la plată în avans, în cuantum de până la 74% din suma cuvenită, fermierii care au depus cereri de plată pe suprafaţă, în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală – campania 2014, respectiv măsurile din Axa II din PNDR. Astfel, pentru Măsura 211 Plăţi pentru zona montană defavorizată – au fost făcute plăţi de peste 8 milioane de lei pentru 5.263 de fermieri cu o suprafaţă de 31.145,03 hectare. De asemenea, pe Măsura 212 ― Plăţi pentru zone defavorizate – altele decât cele montane s-au achitat sume de puţin peste 1,1 milioane lei către 1.785 de fermieri din Gorj pentru o suprafaţa de 4.559,59 hectare. Pe Măsura 214 Plăţi pentru agromediu, pachetele 1 şi 2, către 3.802 fermieri din judeţ au fost virate sume de peste 13 milioane lei. De asemenea, pentru pachetul 4 – culturi verzi – 8 fermieri au încasat suma de 2.805 lei pentru o suprafaţă de 6,95 hectare.

„Plăţile au fost încheiate chiar ieri; s-au făcut la cursul de schimb de 4,4710 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană. Pentru cele șase scheme de plăţi, au fost efectuate plăţi în avans, în total 10.648.719,89 euro, respectiv 47.277.817,69 lei, ceea ce reprezintă aproximativ 55% din cuantumul plăţilor aferente campaniei 2014. Plăţile finale se fac către toţi cei 22.631 fermieri eligibili, pentru o suprafaţă de aproximativ 80.000 hectare, cel mai probabil din exerciţiul financiar următor, până cel târziu până la 30 iunie 2015 şi vor include: echivalentul a 87,89 euro/ha pentru diferenţa de Plată Unica pe Suprafaţă (SAPS); plăţile integrale pe Ajutoare Naţionale Tranzitorii, al cărui cuantum vor fi stabilite prin hotărâre de Guvern, în perioada următoare; 26% din plăţile pe suprafaţă aferente măsurilor corespunzătoare Axei II din PNDR, respectiv măsurile 211, 212 si 214”, a declarat Constantin Negrea, directorul executiv al APIA Gorj.
Izabella Molnar



În arest pentru lovire şi alte violenţe 27 Nov 2014

Un bărbat în vârstă de 35 de ani, din Fărcăşeşti, a fost reţinut pentru 24 de ore de poliţiştii gorjeni sub acuzaţia de lovire sau alte violenţe. Asta după ce în luna septembrie a acestui an a bătut un alt bărbat. Din cercetările efectuate de poliţişti, a reieşit faptul că în seara zilei de 21 septembrie bărbatul în vârstă de 35 de ani a agresat fizic un alt bărbat, în vârstă de 36 de ani, din Rovinari, provocându-i acestuia leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 50-55 zile îngrijiri medicale. Poliţiştii efectuează în continuare cercetări în vederea documentării întregii activităţi infracţionale, urmând ca la finalizarea acestora dosarul penal să fie înaintat magistraţilor cu propuneri legale.
R.L.



“Gorjeanul”, nonagenarul veşnic tânăr şi-nfloritor! 27 Nov 2014

De multe ori m-am întrebat, fără rost din păcate, pe unde şi cum zboară timpul, e drept, constant, dar atât de repede!! Şi necazul nu ar fi atât de mare dacă, o dată cu el, nu ar zbura şi zilele noastre… S-au scurs, tiptil, pe nesimţite parcă, vreo 30 de ani de când, în paginile cotidianului “Gorjeanul”, apar, nu rareori, creaţii plecate sub semnătura-mi, din vârful creionului meu, fie că-i vorba de poezie satirică, fie articole legate de cele ce se petrec în jurul nostru, zi de zi.
În scurtă vreme, prin ianuarie, care , şi el, se apropie tot cu paşi repezi, „Gorjeanul”, ziarul de suflet a mii de gorjeni, împlineşte venerabila vârstă de 90 de ani! Cine oare ar putea avea o evidenţă clară şi exactă, a celor care şi-au aşezat numele în paginile acestui cotidian, în toţi aceşti ani?! Dar al celor care l-au aşteptat şi-l aştepată, ca pe pâinea caldă, pentru a afla ce se mai întâmplă prin Gorj şi nu numai? În cei doar vreo 30, de care pomeneam la-nceput, de când public în paginile acestuia, am avut şansa, chiar privilegiul, să cunosc, în spaţiul aflat acum, din nou, în casa de vis-a-vis de intrarea în stadion, aşa cum mulţi care nu ştiu că se află pe B-dul Constantin Brâncuşi, spun celor care vor să ajungă acolo, oameni minunaţi, aşi într-ale jurnalismului ! Mulţi din ei, din păcate, au trecut, parcă mult prea devreme, în lumea umbrelor. Pentru a nu comite vreo eroare, nu voi face trimitere la numele acestora şi nici ale celor care, cum zice ardeleanul, s-au tras în pensie.
O dată cu evenimentele din decembrie ’89, botezate de unii revoluţie, de mine mai mult o acţiune de curăţenie generală, necesară şi atât de aşteptată, de o naţie aflată timp de aproape-o jumătate de veac, în letargie, ocazionată de sărbătorile creştineşti ale acelui sfârşit de an, şi cotidianul “Gorjeanul”, şi-a schimbat…lookul.
De vreo câţiva ani, apariţia acestuia de sub şpalţurile tiparului, este opera unui colectiv de tineri jurnalişti, adevăraţi profesionişti, un fel de albinuţe extrem de harnice şi la zi cu tot ce mişcă, nectarul trudei lor, găsindu-se şi citindu-se zilnic, de cei care se adapă cu noutăţi din paginile acestuia. La vremuri noi, oameni noi, aşa cam cum ar trebui să se fi-ntâmplat la nivelul întregii naţii… Din păcate, rara avis!
Închei aceste rânduri, cu nu puţină emoţie, generată de legătura de suflet creată între fiinţa-mi şi cei ce trudesc cu migală, pricepere şi responsabilitate, văzuţi sau nevăzuţi, de cei ce se bucură la apariţia “Gorjeanul”-ui, la poarta casei, la chioşcuri, la locul de muncă sau în cutiile poştale. Mulţi şi trainici ani, cotidianului „Gorjeanul”, mulţi şi spornici ani celor ce stau în umbra acestei minunate apariţii !! 90 de ani! O tempora! O mores!
Geo Filiş



“Gorjeanul” între epoci 27 Nov 2014

Fie-mi îngăduit ca, la zi de sărbătoare, să adresez un călduros salut conducerii şi colectivului care asigură redactarea cotidiană a publicaţiei, împreună cu urările de noi realizări în anii ce vor veni!
“Gorjeanul” de azi prelungeşte peste vremuri numele unei alte tipărituri ce apărea în perioada – interbelică şi anume “Gorjanul” care a avut în prim – plan pe reputatul om de cultură Jean Bărbulescu, gorjean prin adopţie, personalitate a cărui amprentă s-a păstrat mereu în spiritul a ceea ce se cheamă în prezent ziarul de suflet al Gorjului.
Însuşirea denumirii de “Gorjeanul”, atribuită în noaptea de 22-23 decembrie 1989, prin renunţarea la mai vechea „Gazeta Gorjului” a presupus, în acea noapte, o înfierbântată dezbatere în echipa redacţională, în cadrul căreia s-au prezentat diverse titluri, în timp ce deja fiecare gândea şi punea în operă articole stabilite operativ dar bine orientate. A primit numele actual, după aplicarea normelor ortografice în vigoare.
Recunoaşterea, aşadar, a vechimii de 90 de ani presupune asumarea a ceea ce s-a întâmplat în coloanele publicaţiei – bun sau mai puţin bun -. din 1924 până în prezent, considerarea realităţii aşa cum a fost, mai presus de elogii, laude, huliri sau desconsiderări. Important este că există în acest meleag românesc un ziar care se caracterizează prin continuitate, prin revendicarea şirului de predecesori care i-au marcat devenirea.
Să ne amintim că regretatul Ion Tabac scotea, în 1994, volumul intitulat “Istoria presei gorjene” în ceea ce prezenta evoluţia acestui domeniu, încă din a doua jumătate a secolului al XIX –lea şi din care rezultă “filiaţia” “Gorjeanului” din înaintaşul “Gorjanul”.
Fireşte, în peste un secol şi mai bine de presă în Gorj, s-au născut numeroase publicaţii: unele au dispărut, altele au continuat sensul şi direcţia imprimată de cele de dinainte, în ultimă instanţă, fiecare a avut şi are destinul său propriu.
… Venirea la “Gazeta Gorjului” în 1982, ca redactor şef adjunct, s-a produs prin aplicarea principiului „rotirii cadrelo”; se constatase că mă învechisem în munca de până atunci. Am venit cu bucurie, pentru că aveam „mâncărici” la mână; am venit cu mândrie, pentru că intram într-un colectiv format din profesionişti, toţi cu studii superioare: profesori, ingineri, economişti etc
„Şef” ne era Xenofon Iacob, absolvent de sociologie, bărbat chipeş, cu gândire nealterată de ideologii, cooperant şi cu simţul umorului, aproape permanent ironic. S-a dus de mai mulţi ani în lumea tăcerii absolute.
Ziarul era căutat, citit; nicidecum nu era impus. Cei ce erau dispuşi să simtă lumea reală îşi dădeau seama că, la „Gazeta Gorjului”, porţile erau deschise mereu, zi şi noapte, că acolo, pe „Brâncuşi 15” se puteau prezenta toate păsurile şi – atenţie! – tot acolo se aduceau şi soluţii. Poate o să zic ceva ce pare incredibil, dar spun că ziarul era perceput atât de puternic încât chiar oficialităţile de cel mai înalt rang în judeţ se temeau de „foarfeca” anchetelor jurnalistice demascatoare.
Nu simţeam, în plan local, rigorile drastice ale cenzurii. Mai degrabă, fiecare promova un soi de autocenzură manifestată prin conştientizarea consecinţelor derivate dintr-o eventuală liberate nelimitată..
Existau corespondenţi ai ziarului în centrele industriale, în uzine, în licee, în comune; în funcţie de materialele trimise şi introduse în ziar, se acordau plăţi, după tarife prestabilite. Ziariştii şi corespondenţii aveau legitimaţii şi beneficiau de prevederile Legii presei, sub aspectele răspunderii şi sancţiunii.
Distribuirea publicaţiei se materializa prin abonamente şi prin vânzarea liberă asigurată la chioşcuri. Oricum, era vorba de mii de exemplare/număr.
Recordul de „desfacere” s-a produs în ziua de 23 decembrie 1989, când, la indicaţia fermă a CJFSN, s-au tipărit şi s-au difuzat gratuit circa 60 000 de exemplare.
“Gorjeanul” cel nou a reprezentat şi reprezintă o instituţie serioasă, deschisă, atractivă. Ne bucurăm într-un fel aparte când – dimineaţa -, la solicitarea de ziar, chioşcăriţa răspunde binevoitoare: nu mai avem!
Apropos de atracţia pe care o exercită publicaţia, e de subliniat afluxul unor redactori amatori (fără plată), dar profesionişti în alte domenii, cum sunt profesorii universitari, inginerii, medicii, studenţii, elevii, pensionarii etc
Ne aducem aminte cu nostalgie şi multă dragoste de realizările de la Ziarul şi Editura „Gorjeanul” care au tipărit volume remarcabile ale scriitorilor Sabin Popescu – Lupu, Constantin Lupescu, Grigore Lupescu, de mişcarea de răsunet dezvoltată în jurul regretatului preot şi cărturar Dumitru Bălaşa, intitulată “Aula Academică Zalmoxis”, animată într-o manieră demnă de toată lauda de către remarcabilii cărturari Zenovie Cârlugea, Nicolae Diaconu, Petre Gogan, Ion Popescu, Rodica Săpun. Sub egida “Gorjeanul” se derulau dezbateri, vizite, serate întru demonstrarea continuităţii substratului dacic al poporului român.
… Cele spuse în această intervenţie nu se vor o lecţie de comportament jurnalistic, ci o încercare de a arăta că oricând se poate mai mult. Pentru început, ar fi bine – cred – să se încerce şi să se realizeze o monografie a ziarului „Gorjeanul”. Forţe şi consultanţi ar fi!
LA MULŢI ANI, “GORJEANUL”!
Prof.univ.dr. Nicolae BRÂNZAN,
fost pe rând: redactor şef adjunct, redactor-şef şi director



Crucea Roşie Gorj strânge alimente pentru nevoiaşi 27 Nov 2014

Filiala Gorj a Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România a demarat o acţiune de promovare a Programului „Banca de Alimente”, derulat la nivel european. În cadrul acestei acţiuni, voluntarii Crucii Roşii vor încerca să strângă cât mai multe alimente de bază pe care să le distribuie persoanelor nevoiaşe din judeţ.

Filiala Gorj a Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România, în parteneriat cu Fundaţia Carrefour şi Carrefour România, derulează zilele acestea o acţiune de promovare a Programului „Banca de Alimente” în magazinul Carrefour din Shopping City Târgu-Jiu. Ieri, acţiunea s-a derulat între orele 17:00 – 20:00. Astăzi, între orele 17:00 – 20:00, şi sâmbătă, de la ora 11:00 până la ora 16:00, zece voluntari ai Filialei Gorj a Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România, vor distribui clienţilor pliante cu descrierea  Programului “Banca de Alimente”, vor promova proiectul, vor discuta cu clienţii şi îi vor îndemna să facă donaţii. Voluntarii îi vor aştepta pe clienţi la intrarea în magazinul Carrefour, le vor pune la dispoziţie acestora o pungă de plastic şi îi vor ruga să pună în pungă produsele pe care vor să le doneze. Voluntarii îi vor aştepta pe clienţi şi după casele de marcat din magazin şi îi vor îndrepta către containerul pentru donaţii. Oamenii pot să doneze alimente de bază (ulei, zahăr, paste făinoase, legume, lapte praf, conserve de carne, conserve de peşte, pastă de tomate, etc.), alimente ce ulterior vor fi distribuite persoanelor nevoiaşe. „Voluntarii Filialei Gorj a Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România vor încerca să sensibilizeze gorjenii să doneze cât vor considera pentru familiile nevoiaşe. Fac un apel de omenie, de umanitate către gorjenii cu suflet, pentru că ştiu că gorjenii au suflet mare şi că vor fi solidari în această acţiune, să donăm fiecare câte puţin pentru această colectă. Alimentele colectate vor fi distribuite în judeţul Gorj, la persoanele singure, familii cu mulţi copii, cu părinţi cu venituri reduse, familii afectate de sărăcie şi care nu-şi pot asigura prin eforturi proprii necesarul zilnic de hrană, care vor fi evaluate în baza Legii 416/2001(privind venitul minim garantat). Această  colectă se realizează la nivel european, în aceeaşi perioadă în toate ţările unde există bănci de alimente partenere Carrefour. Evenimentele de promovare sunt comune şi rezultatele obţinute în România vor fi comunicate de Fundaţia Carrefour din Franţa, presei internaţionale printr-un comunicat de presă. Eu sper că vom reuşi să fim mai umani şi mai solidari cu persoanele care au nevoie de sprijin”, a declarat Marius Vlaicu, Preşedintele Filialei Gorj a Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România. În cursul acestui an, Crucea Roşie Gorj a mai distribuit persoanelor nevoiaşe din judeţ, tot în cadrul acestui program, 250 de pachete a câte 12 kg de alimente.
R.L.



Patron cercetat pentru evaziune fiscală 27 Nov 2014

Administratorul unei societăţi comerciale din judeţ este cercetat penal pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală deoarece nu a înregistrat în evidenţele financiar contabile ale societăţii veniturile obţinute în ultimii patru ani. Potrivit poliţiştilor, în  perioada 2010-2014, bărbatul în vârstă de 41 de ani, din Tismana, nu a înregistrat în evidenţele financiar contabile ale societăţii pe care o administra venituri obţinute din vânzarea de băuturi alcoolice, răcoritoare, ţigări şi produse de panificaţie în cuantum de 32.000 lei. La sediul societăţii comerciale au fost găsite documente și înscrisuri extracontabile, respectiv un număr de 13 caiete. Acestea au fost ridicate în vederea stabilirii prejudiciului cauzat bugetului de stat, prin neplata TVA-ului şi a impozitului pe profit. În cauză, s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală.
R.L.



CU GÂNDUL LA „GORJEANUL”, ZIARUL MEU DE SUFLET 27 Nov 2014

Încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în Gorj se constată preocupări importante în domeniul activităţii tipografice şi al presei.
Astfel, „Naţionala” condusă de M. Georgescu a fost prima tipografie din Târgu-Jiu înfiinţată după toate probabilităţile înainte de anul 1880.
La această tipografie s-a tipărit „Buletinul Gorjului – Foaie judeţeană de publicaţiuni administrative şi judiciare”, care a apărut până în septembrie 1916.
Dar prima (tipografie), adevărată tipografie a fost Tipografia Naţională „Nicu D. Miloşescu”, care a preluat ca nucleu tipografia lui M. Georgescu.
Tipografia „Nicu D. Miloşescu” a fost instalată pe strada Tudor Vladimirescu, unde se află astăzi noua clădire C.E.C. Târgu-Jiu. Om energic şi cu multă iniţiativă, Nicu D. Miloşescu construieşte un local propriu, cuprinzând şi o librărie, pe strada Tudor Vladimirescu (clădirea la parterul căreia se află o placă memorială), aducând litere şi maşini noi, cu care a tipărit reviste frumoase şi bogat ilustrate, cât şi cărţi de mare valoare.
Amintim aici doar câteva dintre principalele tipărituri: revistele „Jiul” (revistă pentru literatură şi ştiinţă – lunară); „Ardeiul satirico-humoristic”, redactat de Witold Rola Piecarski – 1895; „Amicul tinerimii” (Foaie de cunoştinţe folositoare pentru mobilizarea tinerimii române; cultură, morală, iubire de neam, ştiinţă, muncă), 10 octombrie 1895 – 15 martie 1911; serie nouă 1935 – 1941; bilunar şi apoi lunar sub îngrijirea lui Iuliu Moisil, Teodor Gâlcescu ş.a.; „Revista Jiului – de literatură, ştiinţă şi popularizare”, apărută 15 iulie 1920 – 15 iunie 1921, iunie 1927, lunar editor şi redactor dr. Nicolae Hasnaş şi altele; operele istoricului Alexandru Ştefulescu: „Istoria Târgu-Jiului” şi „Gorjul istoric şi pitoresc”; manuale şcolare etc.; „Cântări liturgice” de D.G. Kiriac în 1926 în 30.000 exemplare – un record al vremii; „Rusalim – viteazul munţilor” – basme de Sabin Velican 1945 şi multe altele.
Nicu D. Miloşescu a fost un adevărat artist în arte grafice, dovadă şi numeroasele distincţii acordate acestui om de excepţie al Târgu-Jiului: Medalia de argint, Târgu-Jiu 1894 şi Craiova 1898; Menţiune onorabilă – Paris 1900; Diplomă de onoare cu Medalia de aur, Bucureşti 1904, şi Hors Concros Medalia de aur, Bucureşti 1906.
După moartea lui Nicu D. Miloşescu – 17 ianuarie 1924, tipografia a fost condusă până la naţionalizarea din 1948, de către Irena şi Septimiu Gheorghiu.
O altă tipografie care a funcţionat la Târgu Jiu, în perioada 1912 – 1930, a fost „Lumina”, condusă de fraţii Niculescu – unde s-au tipărit o serie de reviste cum sunt: „Cooperatorul”, 1 martie – 1 iunie 1913; 15 iunie – 1 august 1919; „Credinţa nouă”, „Foaia Partidului Naţionalist-Democrat” din judeţul Gorj, 1914; „Cuvântul Gorjului” – ziar naţional – liberal (mai 1916 – 1919, săptămânal, director Gheorghe Tătărescu); „Buletinul sindicatului agro-voticol al judeţului Gorj”, aprilie – mai, iunie – iulie 1919; „Crinul satelor”, organ al Societăţii educative Corneşti, 1920 – 1921, 1923 – 1924, redactor Gheorghe Găvan – Jaleş; „Credinţa”, „Foaia Partidului Naţional Ţărănesc”, de sub conducerea lui Nicolae Iorga, 3 iunie 1921 – 1924 , 20 iunie 1931 – 1932; „Buletinul comunal al oraşului Târgu-Jiu, 1 iulie 1921 – decembrie 1921; „Anuarul Şcoalei de fete Gr. I” din Târgu-Jiu, 1921 – 1922, sub conducerea directorului; „Anuarul Şcoalei Secundare de fete Gr. II” din Târgu-Jiu (din 1925 al Liceului de fete Târgu-Jiu), 1921 – 1931/1932 sub conducerea lui Arghir Iancu; „Glasul Ţărănimii”, „Foaia Partidului Ţărănesc” din Gorj, 1 august 1925 – 1926, sub conducerea unui comitet; „Calendarul Gorjului”, 1925, Director şi redactor Jean Bărbulescu; „Gorjul cultural”, Foaie enciclopedică 1 – 15 decembrie 1925 – 1 – 15 februarie 1926, Director George Popescu; „Anuarul Liceului de fete din Târgu-Jiu”, 1925 – 1932, continuă „Anuarul Şcoalei secundare de fete Gr. II din Târgu Jiu, sub conducerea directorului; „Prietenul săteanului”; revistă populară, Novaci – mai 1926 – noiembrie 1926, editată de un comitet de învăţători.
În Târgu-Jiu a fost şi tipografia lui Alexandru Răduţoiu, cu localul pe strada Victoriei, care a funcţionat în perioada 1923 – 1948, având un personal redus şi o activitate mai restrânsă.
Însă cel care avea să devină o personalitate marcantă în activitatea tipografică şi ctitor de ziar a fost Jean Bărbulescu.
Jean Bărbulescu, născut la 11 iunie 1890, în localitatea Bogaţi – Dâmboviţa, a venit pe meleagurile Gorjului în martie 1909, după ce a terminat Şcoala Superioară de Comerţ din Bucureşti, fiind repartizat ca funcţionar la Banca din comuna Hurezani. Împreună cu alţi cărturari înfiinţează revista „Zorile” – Bibliotecă a Tinerimii („Revista literară şi artistică”), care a apărut în perioada august 1909 – mai 1910, Tipografia Română Marin Petrescu şi R. Mangu.
După ce a fost mobilizat în campania din 1913, apoi în războiul din 1916 – 1918, s-a întors la Hurezani. După un timp, renunţă la postul pe care-l ocupa, dedicându-se publicisticii. Şi astfel, la 15 martie 1924, sub direcţiunea lui Jean Bărbulescu, apare la Târgu Jiu primul număr al ziarului independent „Gorjanul”, care lăsând la o parte luptele politice, pline de venin, să servească numai ca aducător de veşti de la un colţ la celălalt al judeţului.
În perioada cât a fiinţat, ziarul „Gorjanul” şi-a atras colaboratori de mare valoare, cum au fost Octavian Goga, Tudor Arghezi, Cezar Petrescu, Vasile Militaru, Tudor Muşatescu şi mulţi alţii.
Tipografia „Gorjanul” a fost înfiinţată în 1932 şi a funcţionat până în 1948. Iniţial a funcţionat într-un imobil închiriat de pe Calea Eroilor (Casele Alexandrescu).
Ziarul „Gorjanul” a fost tipărit în tipografia cu acelaşi nume, fără întrerupere în perioada 1924 – 1948. În anul 1936 tipografia a primit un local propriu pe Bulevardul Brâncuşi, în spatele magazinului cu autoservire nr. 1 de pe strada Victoriei, actualmente spațiul unor magazine şi sedii ale unor partide de pe strada Victoriei. Tipografia „Gorjanul”, inclusiv maşinile de la tipografia Nicu D. Miloşescu, au fost mutate, după naţionalizarea din anul 1948, într-o clădire situată pe strada Unirii, colţ cu strada 14 Octombrie (actualmente clădirea nu mai există şi poate fi menţionată în marea parcare de la intrarea în Piaţa Centrală Agroalimentară), devenind Tipografia de Stat Târgu-Jiu. În anul 1971, maşinile şi instalaţiile de la toate tipografiile ce au funcţionat în Târgu-Jiu au fost mutate într-o clădire nouă, construită în acest scop, pe strada Tipografiei, în Cartierul Debarcader.
La Tipografia Târgu-Jiu au fost editate: „Buletinul Oficial al Comitetului Provizoriu Judeţean Gorj”, 1949 – 1952, „Gorj liber”, 30 Decembrie 1949 – 1952, săptămânal prim-redactor Vasile Hortopan, „Steagul nostru”, 1952 – 1964 – (continuă „Gorjul liber”) săptămânal, prim-redactor Vasile I. Hortopan, „Sondorul”, 1954 – 1959; „Buletinul Consiliului Popular Judeţean Gorj”, lunar, 1968 şi în continuare; „Gazeta Gorjului”, 24 februarie 1968 – 7 mai 1971, săptămânal, apoi zilnic până în 1975 când revine la format şi apare săptămânal, sub îngrijirea unei redacţii. Redactori şefi: Vasile Cârjaliu şi Xenofon Iacob; „Coloana”, supliment politic şi social-cultural al „Gazetei Gorjului” 1969 – continuând cu intermitenţe „Gorjul literar”, versuri şi proză, 1969 – continuă „Minerul” săptămânal, 1969 – 1974; „Tinere ramuri”, Revistă de cultură a şcolii generale Stoina, 1968 şi în continuare, „Jiul literar ştiinţific”; Revista Liceului Tudor Vladimirescu – martie 1969 şi în continuare; „Erou”, Revistă şcolară a Liceului Economic Târgu-Jiu – aprilie 1970 şi în continuare cu intermitenţe; „Mlădiţe” – Revistă şcolară a Şcolii generale Motru, iunie 1970 şi în continuare cu intermitenţe; „Studium”, 1971 şi în continuare cu intermitenţe – Revista Şcolară a Liceului „Ecaterina Teodoroiu”.
După 22 decembrie 1989, reînnodând firul, continuând tradiţia „Gorjanului” suprimat în 1948, „Gazeta Gorjului” a devenit cotidian social-politic judeţean sub denumirea de „Gorjeanul”. Redactor şef unul din cei mai pricepuţi ziarişti, prof. univ. dr. Nicolae Brânzan, apoi prof. Constantin Băleanu și inginerul agronom Victor Buneci.
După anul 1990, în Gorj, au apărut în afară de cotidianul „Gorjeanul”, numeroase alte publicaţii dintre care amintim: „Opinia”; „Gorjul economic”; „Jurnalul Poliţiei Gorjene”; „Brâncuşi”; „Caietele Columna”; „Prosens” şi „Fluidul roditor”; „Curierul minier”; „Actualitatea Gorjului”; „Timpul”; „Gazeta de Gorj”; „Obiectiv Gorjean”; „Observator gorjean”; „Informaţia Gorjului”; „Ager”; „Impact în Gorj”; „Oglinda Gorjului”; „Anunţuri gorjene”; „Revista Societăţii Umoriştilor Gorjeni”; „Hohote” şi altele.
În anul 2005 au fost sărbătorite opt decenii de la apariţia „Gorjanului”.
În perioada 8 – 19 noiembrie 2005 au fost instituite zilele cotidianului „Gorjanul”, concomitent conducerea ziarului a lansat „Colocviile Gorjanul”.
Redau în cele ce urmează tematica şi persoanele care au prezentat referatele:
1.„Gorjanul” – „Gazeta Gorjului” – „Gorjeanul” – lumina şi speranţa gorjenilor” – dr. Vasile Arimia;
2.„Motivaţie şi afectivitate” – prof. Olga Bărbuţi de la C.N. „Tudor Vladimirescu”;
3.„Jurnalismul gorjean – o muncă între amatorism şi interes obscur” – de Dorin Brozbă;
4.„Jean Bărbulescu şi Gorjul de altădată în consemnările lui Liviu Rebreanu şi Tudor Arghezi” – dr. prof. Zenovie Cârlugea
5.„Despre viaţa politică în „Gorjanul” interbelic” – prof.dr. Gheorghe Gorun;
6. „Comportamentul prosocial şi altruismul” – prof.univ.dr. Gr. Drondoe;
7. „Înfiinţarea Şcolii Comerciale Elementare din Târgu-Jiu” – dr. ec. Gheorghe Gârdu;
8.„În spiritul „Gorjanului” – de Xenofon Iacob;
9.„Gorjanul” ziarul meu de suflet”- de general(r) Constantin Ispas;
10.„Două demersuri publiciste postdecembriste” – prof. George Manoniu;
11. „Instituţiile publice gorjene la începutul epocii moderne – „mărturii documentare” – prof. Dan Neguleasa;
12.„Contribuţii ale intelectualităţii gorjene la făurirea Marii Uniri din 1918” – prof. dr. Gh. Nichifor;
13. „Noi posibilităţi de promovare în circuitul intern şi internaţional al produsului turistic „Tripticul brâncuşian de la Târgu-Jiu” – prof. univ. dr. Gh. Niculescu;
14.„Gorjul între centru şi periferie” – prof. dr. Elena Roată.
15.„Aspecte etnologice legate de ocupaţiile tradiţionale şi obiceiurile uitate la gorjeni” – prof. Alexandru Doru Şerban;
16. „Din uitare spre amintire – Gorjanul 1924 – 1947” – de Octavian Ungureanu;
17. „Stilul publicistic şi educarea limbajului” – prof. Eugen Velican;
18. Rolul muncii în construcţia personalităţii, în concepţia lui Constantin Rădulescu – Motru” – prof. Elena Velţan.
Programul acţiunilor dedicate sărbătoririi a 80 de ani de existenţă a „Gorjanului” s-a desfăşurat în acelaşi timp cu organizarea unei sesiuni ştiinţifice a Universităţii „Constantin Brâncuşi” Târgu-Jiu.
În aceste zile are loc sărbătorirea a 90 de ani de activitate a Ziarului „Gorjeanul” având un colectiv tânăr de redactori, în fruntea Redacţiei un director general foarte tânăr dl. Dragoş Viorel Ionică, dar şi un număr de colaboratori mai în vârstă care iubesc „Gorjeanul”, cu adevărat ca pe ziarul lor de suflet.
Cu prilejul aniversării existenţei ziarului mulţumesc celor ce-l redactează, le doresc sănătate şi activitate de performanţă şi La mulţi ani!
Cu respect, Titu Pâinişoară



Amintirile unui corespondent voluntar, la 15 ani – La Mulţi Ani, Gorjanul! 27 Nov 2014

Gorjanul era cel mai mare ziar, altul în Gorj ca el nicăieri nu exista şi dacă ar fi fost vreunul cine îl citea?
Eu aveam o mătuşă, de la bunica din partea mamei, pe atunci ea urmase şapte clase elementare pe cheltuiala statului, că era orfană de război din primul Mondial, de la Mărăşeşti şi statul ajuta orice copil care vrea în acele vremuri să înveţe să scrie şi să citească, ba şi mai mult, chiar şi la Paris dacă vrea să ajungă prin talentul lui, statul îi asigura bursă ca să se vadă cine e mai deştept decât fiecare.
Mătuşica citea bine din Psaltire şi ce zic eu din toţi poeţii şi prozatorii care erau pe vremea aceea. Că dacă în Postul de Crăciun, ne adunam ascultând poveştile să adormim, decât poate a doua zi când venea poştaşul cu Gorjanul, şi eu cum să pot adormi, când vedeam pozele de parcă stăteau să vorbească. A,E,I, am învăţat şi eu să citesc singur la un fitil de lampă, şi când toţi dormeau, ei bine, eu citeam.
Şi, pe la 15 ani, elev fiind la Şcoala Profesională din Peştişani, am scris şi eu câteva cuvinte dintr-un basm, bunică-mea mi-l spusese pe genunchi, că şi ea era văduvă de 40 de ani.
Le-am pus frumos într-un plic, era roz plicul, că în Rogoz cu o fată mai stăteam noaptea ca să vedem cum răsare luna, zău că nu vă spun gogoşi, dar cine era pe atunci Redactor Şef la Gorjanul mi-a publicat aşa cum am scris, fără greşeli de ortografie. Şi drept urmare, poate pentru că eram cel mai tânăr, ziarul m-a invitat la o aniversare.
M-am dus şi m-am aşezat într-o bancă, ultima parcă îmi amintesc, dar când mi-am auzit numele printre alţii eram corespondent voluntar şi că am destul har pentru literatură, dar îmi trebuie exerciţiu, am luat-o razna.
N-aveam sandale şi desigur îmi era foame, dar mergând aşa pe jos şi desculţ, pe Deal pe la Câmpul Fomii Drăgoieştilor, comuna Brădiceni, am mâncat prune şi sâmburii îi aruncam în dreapta şi în stânga, la Nord şi la Sud, atât de fericit eram.
Că de atunci, din Târgu Jiu, cum vii dacă eşti desculţ, te minunezi de câţi pruni albi, de pe vremea dacilor, înfloresc în luna mai pentru dragostea pe care o am şi azi pentru ziarul Gorjanul.
ION CĂPRUCIU

*SIMPLE NOTE. Între timp, fostul corespondent voluntar, la 15 ani, Ion Căpruciu, a urmat cărările vieţii şi ca psiholog absolvent al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, nu doar că a continuat să scrie literatură. Prorocirea celor de la Gorjanul s-a adeverit. Inspirat de plimbările prin Copou ori pe sub Teiul lui Mihai Eminescu s-a îndreptat spre poezie. A ucenicit ani de zile la Atelierul literar, rubrica marelui şi generosului poet Geo Dumitrescu de la România literară, în care a şi debutat. Are două volume de poezii apărute până-n 1989, semnate cu pseudonimul Constantin Dochian, vreo cinci sau şase volume după 1990, dintre care „Edenul de acasă”mă încântă cel mai mult. Reluând colaborarea „fără arginţi” la Gorjeanul, de după 2009, a mai publicat poezie de tip baladesc, făcând din Brădiceni o localitate cel puţin la fel de celebră ca Bulzeştii lui Marin Sorescu. Iar povestirile din Gorjeanul le-a strâns în volumul inspirat botezat „Amintiri din Casa Amintirilor”, din care urmează să apară şi al doilea tom(Ion Predoşanu)



Domnica Dijmărescu – “Amintiri despre Jean Bărbulescu- un om al faptelor mari” 27 Nov 2014

Am purtat toată copilăria și adolescența cercelușii de aur și peruzele primiți de la tanti Viorica și nenea Jean, la botezul meu din iunie 1936. Se poate spune că atunci i-am cunoscut pentru prima dată.
Am crescut în casa bunicilor mei, Toma și Florica Măruță, din Suseni, înconjurată de dragostea lor și de prezența celor mai apropiați lor, dintre care n-au lipsit nenea Jean și Tanti Viorica. Între bunicul meu Toma și fratele său Ion Măruță, atunci ministru al comerțului, Jean Bărbulescu, poetul Vasile Militaru s-a legat o prietenie atât de puternică, încât ei își spuneau “frate”: Frate  Jane, Frate Toma, frate Vasile. A fost o perioadă frumoasă, prosperă, în care cultura și culturalizarea satelor gorjene s-a aflat într-un fel de apogeu:  ziarul “Gorjanul” era îndrumătorul, mediatorul și susținătorul, din acest punct de vedere.
În copilărie, am fost de foarte multe ori în casa lui nenea Jean si tanti Viorica, ce se afla pe Bulevardul Brâncuși (pe colț casa colonel Ică Lupulescu, apoi casa Jean Bărbulescu). Curtea casei cu etaj avea ieșire în Calea Victoriei, unde se afla Tipografia familiei Bărbulescu. Prin intermediul ziarului „Gorjanul” gorjenii erau informați de absolut tot ceea ce se întâmpla în țară, dar mai ales în județul nostru, din toate punctele de vedere, și nu numai din punct de vedere cultural. Și din  punct de vedere cultural, nu numai monden, ziarul Gorjeanul a fost un important factor în județul Gorj. A fost un om al faptelor mari, nu numai ca făuritor de act cultural, ci și a celor de mare omenie. Aș putea da multe exemple: Avalanșa refugiaților din Basarabia, care a produs atâtea tragedii, despărțind părinți de copii. Exemplu: familia Căun Dionisie: tatăl și fiul au reușit să treacă în România, tatăl singur, iar fiul, care era elev, cu clasa și dascălii. S-au pierdut. Tatăl a ajuns la Târgu-Jiu și și-a căutat de lucru, fiind angajat de familia Bărbulescu. Prin intermediul presei, copilul Dionisie Căun și-a găsit tatăl în Târgu-Jiu, la familia Bărbulescu. Jean Bărbulescu s-a ocupat de școlirea lui Dionisie, care a terminat Academia Comercială și s-a căsătorit cu Marcela Voiculescu, altă vitregită a sorții. După naționalizarea tipografiei, dar și a casei, Jean Bărbulescu a locuit pe strada 1 Mai (actualmente Ecaterina Teodoroiu), la finul dumnealor, doamna și domnul Nedan. În timpul pușcăriei lui nenea Jean, tanti Viorica a locuit împreună cu soții Nedan, care și ei au fost naționalizați. S-au mutat toți trei într-un apartament. A venit și vremea eliberării, iar nenea Jean nu și-a găsit de lucru decât portar la SOVROM PETROL. În acest timp, a avut loc o întâlnire între el și Monu Nicolescu, un alt vitregit al soartei, care nici el nu și-a găsit  loc de muncă, decât la o școală din Rovinari –Poiana.
La o întâlnire, Jean Bărbulescu îi spune lui Nicolescu-Monu:
………………..
Mama ei de viață…
Ce-a făcut soarta din om!
Tu dascăl de limba rusă
Iar eu paznic la Sovrom.
După moartea lui nenea Jean, am ținut legătura cu tanti Viorica. Am dus-o la București și la Târgoviște, acolo unde locuiau nepoții ei. Aici, ne vizitam foarte des. În ciuda vitregiilor de tot felul, a rămas până la sfârșitul zilelor o persoană veselă și plină de umor. De câte ori trec prin cimitir, pun la mormântul dumnealor un buchet de flori.



Studenţii sunt aşteptaţi la a cincia ediţie InfoStud 27 Nov 2014

Din luna mai 2014 Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti în parteneriat cu Universitatea ”Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu derulează proiectul„Construieşte-ţi o carieră de succes!”. Proiectul este cofinanţat prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Pe 27 noiembrie 2014 va avea loc a cincia sesiune de informare InfoStud, la sediul Facultăţii de Inginerie, începând cu ora 16:00.

Obiectivul general al proiectului „Construieşte-ţi o carieră de succes!” este asigurarea tranziţiei a 360 de studenţi din Regiunea Sud-Vest Oltenia spre piaţa forţei de muncă, facilitând integrarea lor în societatea românească în calitate de membri productivi ai acesteia. Campania InfoStud se va derula în sprijinul activităţii de consiliere şi orientare profesională prin care proiectul oferă membrilor grupului ţintă competenţe profesionale şi informaţii concrete despre aşteptările angajat-angajator, despre cadrul legal şi economic la care să se raporteze absolvenţii universităţii. În cadrul reuniunilor InfoStud se vor organiza dezbateri privind importanţa consilierii şi orientării profesionale în vederea construirii unei cariere de succes. La aceste reuniuni vor fi invitaţi să participe studenţi din grupul ţintă, absolvenţi din diferite promoţii de la specializări din domeniul ştiinţelor inginereşti, cadre didactice, persoane de succes din diferite companii. Va fi purtat un dialog interactiv cu studenţii despre procesul de muncă, lucrul în echipă, raporturile de muncă, studii de caz privind activitatea industrială şi economică.
M.S.



Cotidianul “Gorjeanul”, o şcoală a valorii şi a performanţei 27 Nov 2014

Astăzi,la sfârşit de 2014, publicaţia de suflet a tuturor oamenilor din judeţul Ecaterinei Teodoroiu,al lui Tudor Vladimirescu, al lui Gheorghe Magheru, al lui Constantin Brâncuşi, al lui Gheorghe Tătărescu,precum şi al multor alte personalităţi de renume ale neamului românesc, împlineşte frumoasa etate de 90 de ani.
Pentru paginile de istorie, această lungă perioadă de timp,1924-2014, nu înseamnă prea mare lucru, însă pentru noi, urmaşii şi admiratorii lui Jean Bărbulescu, ctitorul celui mai renumit şi important ziar al acestor meleaguri binecuvântate de Dumnezeu, are o importanţă de neegalat în formarea de caractere, în formarea de buni profesionişti într-ale condeiului şi într-ale culturii, precum şi în atragerea spre frumuseţea informaţiei de zi cu zi a mii şi mii de cititori care,mai întotdeauna,s-au regăsit în paginile dragii lor publicaţii, prin sumedenia de materiale dedicate unui singur ţel : adevăr şi corectitudine !
Aidoma şi altor domenii ale istoriei tumultuoase a neamului românesc, nici existenţa “Gorjeanului” nu a fost una …liniştită, ca să găsim o exprimare elegantă.Ani şi ani, din pricina unor guvernării impuse de sisteme politice discreţionare, unde amintim dictaturile carliste, antonesciene şi comuniste, publicaţia gorjeană a fost nevoită ca pe lângă obligatoria cenzură impusă de stăpânitorii vremelnici, să poarte şi alte titluri, ba “Steagul Roşu”, ba “Gazeta Gorjului”, ci, într-un final,din decembrie 1989, să revină la denumirea sa reală din “buletinul de identitate” – “GORJEANUL” !
Legătura mea cu publicaţia “Gorjeanul” a început în urmă cu 35 de ani,prin 1980, când se numea … “Gazeta Gorjului” şi era subordonată direct Comitetului Judeţean al Partidului Comunist Gorj. Era singura publicaţie permanentă a judeţului cu un tiraj de mai multe mii de exemplare care, la primele ore ale dimineţii, ajungea cu mare punctualitate în mai toate zonele importante ale frumosului nostru meleag.
Manoniu,Dobriu015FanÎn acele îndepărtate timpuri, când abia împlinisem vârsta de 18 ani,am avut şansa şi norocul să-mi fac debutul publicistic în coloanele acestui important ziar, fiind înconjurat cu multă dragoste de mai toţi redactorii săi de la care am învăţat foarte multe lucruri frumoase din tainele acestei meserii stresante, frumoase şi pretenţioase. Aşadar, nici nu-i de mirare că frumoasa mea colaborare cu “Gorjeanul” a durat 15 ani fără întrerupere, unde mi-au fost publicate sute de materiale, în marea lor majoritate chiar pe prima pagină.
Fiind la ceas aniversar, aş dori să-i reamintesc aici pe Xenofon Iacob, Nicolae Brânzan, George Manoniu, Victor Buneci, Constantin Băleanu, Ion Ciobanu, Nicolae Gâtan, Dorel Corcoveanu, Călin Ninica, Florin Niculescu, Viorel Chilea, Cornel Boca, Sevastian Popescu, Traian Dănescu Muller, Pavel Popa, Titu Zidariu, Dumitru Cazan, Ion Popescu Brădiceni, Titus Stoichiţoiu, Dumitru Prună, Paul Plopa, Romulus Budin sau Gheorghe Ceauşescu,ziarişti de mare calibru şi prieteni dragi care,din păcate, în marea lor majoritate, au plecat în împărăţia cerească lăsând ca moştenire de preţ o publicaţie modernă şi adulată care, iată, continuă să fie pe mai departe o şcoală a valorii şi a performanţei, spre bucuria şi satisfacţia gorjenilor de pretutindeni.
La mulţi ani,ani mulţi,mulţi ani cotidianului “Gorjeanul” !
Dorin Brozbă



Câteva cuvinte Gorjeanului, acum la ceas aniversar 27 Nov 2014

Aşadar, “GORJEANUL” – ziarul nostru de suflet, în aceste zile rotunjeşte nouă decenii de viaţă tumultoasă, străbătând vremurile cu fruntea sus, demn şi responsabil în datul lui, aici, printre gorjeni, despre care, în paginile sale, Tudor Arghezi avea să reafirme faima noastră, anume că: „nu-i român precum olteanul, nu-i oltean precum gorjeanul”, în vatra lui străbună, unde, oricât ai umbla „nu dai de un prost”.
Ei bine, straşnic şi vertical prin felul său, „GORJEANUL” are meritul iluminării şi conştientizării noastre sădind şi răsădind în fiinţa celor ce trăim sub pavăza Parângului, încrederea în noi înşine deschizându-ne, mereu, calea către orizonturi mai bune, care, sigur îşi vor oferi limanul asemeni zorilor după întunericul nopţii.
I-a fost dat „GORJEANULUI” să îşi poarte facla printre ierburile mâloase ale secolului XX, începând cu anul 1924, prezent acolo unde te aşteptai mai puţin: printre sătenii dosădiţi din aşezările greu accesibile; în mijlocul meşteşugarilor ori al împricinaţilor din judecătorii; în şcoli, în aşezăminte spitaliceşti şi de cultură, în pieţele şi târgurile din judeţ; unde, constatând necruţător realitatea, îndemnând către lucruri bune; promovând reuşitele celor destoinici; ba, chiar punând pe masa de lucru a autorităţilor – spre grabnică soluţionare – a acelor greutăţi care umbreau bunul mers în felurite domenii.
Prezenţele sale constructive au fost posibile prin condeiul ascuţimilor intelectuale ce i-au proslăvit paginile, precum Jean Bărbulescu (directorul său), D.D. Culcer, Titu Frumuşanu, dr. Nicolae Hasnaş, Constantin Neamţu ş.a., făcând din propriile-i pagini o remarcabilă tribună a chemării neamului la consolidarea Marii Uniri a sa , 1 decembrie 1918, aici, în străbuna vatră a României Mari. Alături de care, un alt desăvârşit redactor al acestui ziar, Gheorghe Tătărescu, de obârşie rovinăreană, trudise mult timp ca prim – ministru încununând, „de la Nistru pân’ Tisa” – vatră după vatră – cea mai rodnică şi mai prosperă existenţă românească din întreaga sa istorie. El însuşi cu gândul mereu la noi, afirmând: „Florile vieţii mele sunt în Bucureşti, dar tulpina şi rădăcina sunt pe calea Jiului, în Gorjul meu drag”. „… consider că nu supăr pe nimeni dacă voi lua câte puţin de unde prisoseşte, ducând în judeţul meu ceva mai vitregit de natură”. Şi, aşa cum ştim, ne-a dăruit din plin cu toate harurile minţii lui.
Al II-lea Război Mondial găsise în „GORJEANUL” un mare cronicar ce îşi consacrase timpul şi paginaţia, zi de zi, tragicelor evenimente, ajutându-i pe toţi conjudeţenii să comunice cu cei oropsiţi pe fronturile din Răsărit, şi, mai apoi, cu cei dinspre Apus, unindu-ne pe toţi în lupta comună cu vitregia acelor timpuri urmate de sărăcie, de boli necruţătoare şi de foametea crâncenă a cărei durităţi era trăită de ziarul nostru ca fiind „Prima preocupare” – aşa cum declarase în editorialul semnat de Ion Stănescu Gighera, din 22 martie 1947 – ziar pe care îl am acum în faţă.
Totodată, accentuăm aportul acestui ilustru cotidian la marea operă de reconstrucţie a României, cu precădere în Gorj, începând cu anii ’50, susţinând avântul energiilor umane de neimaginat anterior, mai cu seamă în activitatea petrolieră, minieră, energetică, a construcţiilor de maşini, a materialelor de construcţii, în agricultură, învăţământ şi sănătate, avându-i la cârmă, în ordine, pe reputaţii: Iacob Xenofon, Nicolae Brînzan, Constantin Băleanu, Gheorghe Manoniu, Dumitru Prună şi pe Victor Buneci, înconjuraţi de gazetari prestigioşi, asemeni D-lor: Dumitru Tărăpoancă, Dumitru Albulescu, Felix Muler, Constantin Giorgi, Dumitru Cezan, Paul Plopa ş.a. Cât şi pe cei din Subredacţia Rovinăreană: D-nii Dorin Brozbă şi Ion Dănăşel.
Acelor minunaţi ziarişti le calcă pe urme alţi inimoşi confraţi în frunte cu D-na Ana Maria Stoica, uniţi şi prin tot mai puţinele satisfacţii pecuniare, dar luaţi de valul profesiei şi neslăbiţi de voinţa realizării unui cotidian tot mai perfecţionat într-ale conţinutului şi formei de-acum cu o deschidere de invidiat către inimile noastre, care, zilnic abia aşteptăm să ne limpezim gândurile cu noutăţile ce surprind pe „viu” realitatea gorjeană ori prefacerile româneşti în sensul binelui. Acestea făcându-şi loc în ciuda opreliştilor de tot felul. Noi (M.P.) având crezul că oamenii de frunte implicaţi în dregătoriile locale sunt capabili de iniţiative tot mai temeinice, fiindcă şi pe mai departe piedicile par a fi numeroase, riscurile nu se lasă mai prejos, timpul presează şi el, mijloacele continuă să fie reduse, iar adversităţile o ţin landra.
Acum, la an aniversar, îţi doresc „GORJEANULE” să ai şi în viitor o imagine şi o implicare eruptivă, „amplificată ca vulcanii ce proiectează pe Cer coloane de foc şi lavă”.
„LA MULŢI ANI!”
Mihail Pasere
25 noiembrie 2014



Tichete de masă, şi electronic şi pe hârtie 27 Nov 2014

Ministerul Finanţelor a publicat la începutul acestei săptămâni normele de aplicare a legii care introduce tichetul electronic. Tichetele de masă vor rămâne pe suport de hârtie, dar vor putea fi ţinute şi electronic, pe card. Tichetul de masă are valabilitate în anul calendaristic în care a fost emis, cu excepţia tichetului emis în perioada 1 noiembrie-31 decembrie, care poate fi utilizat până la data de 31 decembrie a anului următor. Costul emiterii cardurilor sau al printării tichetelor este asumat exclusiv de angajator.  Suportul electronic pe care sunt stocate tichetele de masă poate fi alimentat exclusiv cu valoarea nominală a tichetelor de masă acordate de către angajator.

Angajatorii gorjeni nu pot acorda mai mult de un tichet de masă pentru fiecare zi lucrătoare din luna pentru care se efectuează distribuirea/transferul valorii nominale a tichetelor de masă. Salariaţii care au primit tichete de masă nominale sunt singurele persoane îndreptăţite să le utilizeze, în exclusivitate pentru achitarea mesei sau pentru achiziţionarea de produse alimentare. Un alt element de noutate introdus de proiectul de act normativ al Ministerului Finanţelor Publice constă în aplicarea unitară a reglementărilor în cazul salariaţilor care lucrează în regim de tură. Astfel, în cazul în care un angajat lucrează în ture şi timpul de lucru este mai mare de 8 ore/ zi, numărul de tichete de masă (indiferent de suportul pe care sunt emise: hârtie sau electronic) la care are dreptul pe lună se calculează adunând numărul de ore lucrate şi împărţind această sumă la 8. În proiectul de hotărâre se menţionează că salariaţii vor beneficia lunar de un număr de tichete de masă cel mult egal cu numărul de zile în care sunt prezenţi la lucru în unitatea angajatorului, iar acest număr nu poate depăşi numărul de zile lucrătoare.
I.M.



Frânturi de istorie – N-am debutat în Gazeta Gorjului, ci direct în Gorjeanul altei epoci! 27 Nov 2014

Pe când m-am născut eu, în Peştişani, Gorjanul îşi întrerupsese apariţia de doi ani, interzis de autorităţile comuniste. Tatăl meu, Vasile Predoşanu, după şapte ani ca militar – armată, concentrări şi războiul ce se dorise de reîntregire – absolvent al Şcolii generale de şapte ani Peştişani, şi al unora de ucenici şi apoi de maiştri tâmplari, fusese ales la numai 27 de ani preşedinte al Organizaţiei Partidului Social-Democrat Titel Petrescu pe comună.
Fără voia lui, datorită fuzionării prin absorbţie a PSD Titel Petrescu de către Partidul Muncitoresc Român s-a văzut comunist până-n gât. Ca om cu ceva şcoală şi, la început, de încredere a devenit preşedintele Cooperaţiei de consum din comuna Peştişani. Normal, era obligat să se aboneze la Scînteia. Ziar din care, la cinci ani, învăţasem să citesc. Am pornit cu buchisirea literelor din titluri, apoi cu pagina externă şi mai apoi ştirile din sport. Aşa se face că am trecut la scriere cu litere mari, verzale cum am aflat că li se spunea mai târziu. N-am scris la ziarul Steagul nostru, cum i se spunea Gorjeanului pe atunci, că eram prea mic. Corespondam cu un unchi de-al meu, frate cu tăticu’, electrician, prin scrisori, care lucra la mina Lupeni, tot Ion Predoşanu, ce ajunsese de tânăr şeful sectorului IX – Transporturi.
M-am bucurat că s-a înfiinţat Liceul Teoretic Peştişani, actualul Liceu Tehnologic „Constantin Brâncuşi”, după care am mers ca student la Cluj. Unde, de prin 1970, am devenit membru al subredacţiei revistei Viaţa Studenţească, avându-l ca şef pe Ion Cristoiu. Deşi meritul principal l-a avut Redactorul şef al revistei Viaţa Studenţească, poetul Niculae Stoian. Ce se-ntâmplase? Ca pasionat de fotografie, trimesesem cinci fotografii şi o scrisorică pe adresa redacţiei – trei artistice şi două cu subiect sportiv – apărute toate sub titlul Fotoreporterul frenetic, textul fiind semnat de George Mitroi. Se-ntâmpla într-o miercuri, iar joia următoare am fost căutat la Căminul studenţesc nr. 1 din Complexul Haşdeu de însuşi Niculae Stoian, care m-a şi invitat seara următoare la Subredacţia condusă de Ion Cristoiu, aflată la Casa de Cultură a Studenţilor din Cluj.
Încurajat, oarecum, de debutul în presa centrală, în prima vacanţă de vară am scris vreo cinci pagini A4, cu pixul, despre necazurile vieţii culturale din Peştişanii anului 1970. Unde exista un cinematograf, într-o casă naţionalizată, ce servea în restul zilei drept Cămin Cultural. Ancheta, deloc roz ba chiar extrem de critică, mi-a citit-o Redactorul Şef al Gazetei Gorjului, finul şi blândul intelectual Iacob Xenofon. Mi-a zis că e bună, dar n-a apărut! Din pricini, probabil, ce-l depăşeau şi pe el. N-o doriseră cei de la partid, cu siguranţă.
Atunci l-am cunoscut, singura dată şi pe Octavian Ungureanu, un fel de secretar general de redacţie, eminent om de cultură şi scriitor retras, după Marea Învălmăşeală din decembrie 1989, la Piteşti. Unde-a continuat să scrie, inclusiv cărţi, eseuri. Cele mai multe inspirate de istoria şi cultura Gorjului. Desigur, la toate trecerile mele prin Târgu Jiu cumpăram Gazeta Gorjului şi-o citeam cu sârg. Nu i-am cunoscut personal pe prea mulţi din redacţie, pe unde treceam extrem de rar. Eşecul nepublicării anchetei mele mă urmărea, fără a fi supărat. Paul Plopa era un talentat grafician şi secretar de redacţie, Manole Băloi scria sport, pe regretatul George Manoniu, ce semna precum G. Călinescu, şi el, G. Manoniu îl citeam cu plăcere şi-i admiram cultura sa vastă.
Nu pot să trec peste o întâmplare amuzantă. Mie, om cu apetit pentru umor, mi-a sărit în ochi o rubrică de Fapt divers, inspirată probabil de una similară din cotidianul central Scânteia -Cronica neagră -, unde semnau tot doi redactori. Cei de la Gazeta Gorjului, prin natura asocierii numelor, am descoperit că stârneau râsul: „D. Prună şi D. Cazan”. Am avut tupeul să trec pe la redacţie semnalând umorul involuntar. Fără vreun efect.
Pornit la drum acum 90 de ani, Gorjanul lui Jean Bărbulescu – patron, director şi poet – s-a menţinut şi-n perioadele de criză, cu greu, ca săptămânal. Unde cultura, ştirile culturale, tradiţiile şi credinţa strămoşească, evenimentele şi istoria acestor meleaguri hărăzite de Dumnezeu cu oameni plini de har şi dornici de dreptate au fost la loc de cinste. În anii de după dispariţia treptată a cenzurii au fost şi perioade mai faste, mai ales cu directorii Nicolae Brânzan, Constantin Băleanu şi, până-n 2009, Victor Buneci, avându-l ca Redactor Şef şi bun la toate pe Dumitru Prună.
De prin 2007, salvatorul cotidianului de suflet al gorjenilor – Gorjeanul – s-a numit Bebe Viorel Ionică. Prin trecerea la culegerea textelor şi tehnoredactarea computerizată, Gorjeanul a devenit din ce în ce mai atrăgător. Nu doar ca grafică, ci şi din punctul de vedere al conţinutului. Dacă între cele două războaie mondiale au fost ani în care Gorjanul primea merituosul titlul de cel mai bun, cel mai elegant şi penetrant ziar din provincie, având abonamente şi în alte judeţe, astăzi ne bucurăm că este Primul ziar din Gorj. Ca tiraj, ca număr de abonamente şi pentru asta le mulţumim cititorilor. Din păcate, o reglementare a Poştei Române, neschimbată dinainte de ’89, interzice abonamentele din alte judeţe.
Şi, totuşi, să fim optimişti. Gorjeanul a ajuns la senectute şi-i dorim viaţă lungă. În ediţia tipărită, în ediţia on-line şi ca Gorjeanul TV. Acolo unde există idei, multă muncă şi imaginaţie calitatea de cel mai bun cotidian al Gorjului este garantată. Acum, la anul şi LA MULŢI ANI!
ION PREDOŞANU



Gorjanul după nouă decenii 27 Nov 2014

A sosit momentul să răscolim trecutul și să răsfoim împreună câteva exemplare din ziarul Gorjanul, ziar născut pe malul Jiului, unde exista o mare flacără a culturii în fruntea căreia se găsea Alexandru Ștefulescu. După dispariția timpurie a lui Ștefulescu flacăra nu s-a stins, ci a reușit să strălucească prin faptul că i s-au alăturat alte forțe puternice.
Lumea aceasta în care a debutat Gorjanul sub conducerea lui Jean Bărbulescu e departe și era gata să nu ne mai amintim de ea.
Au trecut 90 de ani și „firul generațiilor” nu s-a întrerupt.
Gorjanul a traversat momente dificile și nu de puține ori situația i-a fost periclitată fiindcă ”adăpostul” cuvântului nu exista. În peisajul gorjenesc ziarul a apărut ca o necesitate și în jurul lui, în primele rânduri, au fost intelectualii, care au format o armată de „ostași anonimi” ce se împotriveau nedreptății.
Au constitut o forță spontană și s-au dăruit total celor mulți.
Nu au fost streini față de Țară și prin articole șlefuite sau neșlefuite și-au adus contribuția la construcția unui climat în care omul poate fi un demn cetățean.
Să ne oprim la Gorjanul, numărul festiv, la zece ani. Are, doar, 44 de pagini. Multe articole. Reținusem unul scris de reputatul om de știință, Ion Popescu–Voitești, gorjean de la Bălănești, care a adus, în anul 1922, dovezile că Ardealul este românesc.
Este un articol fundamental pentru România de astăzi și de mâine. Dacă i-ar fi cunoscut conținutul nu ar mai fi o fierbere atât de mare la „nivel înalt”. Gorjeanul și-a făcut datoria și l-a publicat în acea vară…
Am considerat că măcar acest număr trebuie cunoscut de mai mulți gorjeni care vor găsi, în mod sigur, gânduri frumoase scrise de bunicii și străbunicii lor.
Am avut ocazia să aduc la cunoștința conducerii Gorjeanului că posed acest număr deosebit și și-au manifestat dorința de a-l multiplica.
Acum îl avem la dispoziție și ne putem bucura de el.
Când cineva voia să vorbească despre Gorj, pentru a impresiona, făcea referire, doar, la sărăcia plaiurilor gorjene, uitând intelectualii și talentele crescute în această sărăcie, adevărate comori care s-au ridicat spre lumină și pe lângă care au înflorit și alte talente mai norocoase.
Mă simt onorat ca la cei 90 de ani ai Gorjanului să scriu câteva rânduri. De fapt e prima dată când scriu la un ziar, cu toate că tatăl meu, prof. Grigore Pupăză, a fost un colaborator asiduu, scriind articolele de fond în nenumărate numere și fratele lui, Dumitru Pupăză, care a colaborat, încă, de la primele apariții ale ziarului.
Gorjanul ne pune în oglindă timpuri apuse…și evenimente nemuritoare…în care găsim soluții pentru vremurile de azi și de viitor.
Prezintă trecutul în mod real și aici își găsesc sursa de inspirație cercetătorii pe care îi găsim printre noi și-i admir.
Gorjanul a ridicat prestigiul Gorjului, a răspândit cultura, a susținut românismul, a contribuit la modelarea neamului și la consolidarea lui.
A adunat tot ce a fost mai select din viața culturală a Gorjului.
Gorjanul a publicat, în premieră, în anul 1930, un articol despre Constantin Brâncuși, semnat de învățătorul Dumitru Pupăză.
Vă prezint câteva idei:
Brâncuși a reușit să sanctifice piatra şi lemnul, realizând ceea ce alţii n-au putut să realizeze: gândirea în sculptură; nu figura ei, ci ideea înnăscută în ea.
În această latură a sculpturii, Brâncuşi este unic şi un adânc vizionar, tinzând să ajungă la suprema ei idealitate.
Brâncuşi n-a sculptat niciodată figuri, ci gânduri, ştiind să dea la iveală atâtea taine ale lemnului, pietrei şi metalului.
Pentru Gorjul nostru, sărac şi oropsit, triumful artei lui Brâncuşi este cea mai înaltă bucurie. Dacă oficialitatea noastră n-ar fi încurajat şi premiat atâtea caricaturi şi ar fi acordat un premiu naţional lui Brâncuşi, l-am putea vedea repede printre noi.
Gorjanul era în spiritul oamenilor cinstiți și drepți. Cuvântul scris- arma de luptă a presei era de temut pentru cei ce se opuneau bunului mers al societății. Formarea conștiinței naționale era prezentă în multe numere ale ziarului.
Fără presă liberă Țara moare…
Județul nostru este dator Gorjanului și prietenilor săi.
Acest număr festiv ne arată valoarea colaboratorilor. Sunt nume mari.
Citind ne simțim într-o lume mai bună.
Ne dăm seama de valoarea ziarului dacă ne întrebăm câte ziare din epocă au reușit să împlinească zece ani? Dar nouăzeci?
De obicei presa provincială avea zilele numărate. Iată, că în Gorj a fost altfel. S-au numărat și se numără decenii…
Cei care au suținut Gorjanul au gândit, oare, că acesta va scrie o pagină de aur în Istoria Culturii Gorjene? Poate da, poate ba…
Directorul Jean Bărbulescu a simțit ceva…și printr-o pricepere și o prietenie sinceră a adunat în jurul său tot ce era mai bun.
Iată, ce scria pe numărul festiv, dăruit înv. Dumitru Pupăză, din Dobrița: „La bucuria mea te fac părtaș”. Nimic mai frumos…Poate ar fi mai bine să scriem Bucuria cu B (mare).
Ar fi interesant să aflăm ce au putut scrie și celorlalți colaboratori. Directorul Jean Bărbulescu nu a uitat de oamenii grei ai Culturii Gorjene, care plecând din Gorj, primeau ziarul în cele mai îndepărtate colțuri ale Țării. Avem dovada că Iuliu Moisil primea regulat, acolo unde se agață harta în cui, ziarul care îi aducea vești „de acasă”, un acasă greu de uitat. Nu rămânea pasiv. La multe vești bune răspundea autorilor completând informația și cu fotografii care ilustrau realitatea.
Directorul Jean Bărbulescu expedia Gorjanul și combatanților pe îndepărtatele câmpuri de bătaie ale celui de-Al Doilea Război Mondial, fiind considerat „o solie din depărtări”, iar ulterior a știut să cinstească cum se cuvine Eroii Patriei.
Pentru toate aceste fapte rodnice, Omul Jean Bărbulescu, a fost „părtaș” în perioada de tranziție a societății și la „tratamentul” administrat, pe nedrept, multor români.
Trecutul de nouă decenii ne arată măreția unui efort concentrat al unor oameni și rămâne un simbol al spiritualității locuitorilor de pe Jiu.
Gorjeanul este continuatorul Gorjanului, este viu și trăiește prin oamenii care-l susțin.
Vă rog, cu această ocazie, să-mi fie îngăduit să urez Gorjeanului, continuatorul Gorjanului, precum şi tuturor susținătorilor și colaboratorilor săi, viaţă cât mai lungă, pentru a contribui substanțial la consolidarea națională și la promovarea vieții culturale a poporului român și să nu uităm, azi, că una din forţele care determină evoluţia societăţii spre progres, că arma de luptă a noastră, a celor mulți este presa.
Dan Gr. Pupăză



Eroii scrisului gorjean 27 Nov 2014

Am început să public în ziarul „Gazeta Gorjului” la vârsta de 18 ani. Au trecut 42 de ani. Incredibil! Din 1983, vara, am muncit la „Gazeta Gorjului” şi apoi la „Gorjeanul” sub cinci directori: Xenofon Iacob, Nicolae Brânzan, Constantin Băleanu, Victor Buneci, Bebe Ionică Viorel, fie din funcţia de corector, fie ca redactor iar azi din postura de consilier editorial şi acţionar… minoritar.
Ziarul local cu cea mai lungă tradiţie din România, „Gorjanul” de altădată e „Gorjeanul” de azi. Are vechime, istorie, prestigiu incontestabil, un tezaur propriu de valori nepieritoare. Pe baza colecţiilor sale fie din perioada interbelică, fie din cea… „comunistă”, s-au redactat lucrări de licenţă, dizertaţii de masterat ori teze de doctorat. După 1990, cotidianul de inimă al gorjenilor s-a vădit a fi aceeași tribună excepţională de promovare a informaţiei proaspete din toate domeniile, şi de formare a unui mediu cultural-literar-artistic ori social-economic-politic, deopotrivă subiectiv şi obiectiv, aristocratic şi democratic.
Ziarul „Gorjeanul” are marele merit de-a nu se fi lăsat furat de derizoriu, vulgaritate, senzaţionalul ieftin, de-a nu fi încurajat impostura, demagogia, afacerile oculte, de-a fi practicat un limbaj accesibil, dar şi un altul înalt-performant, chiar, uneori, specializat, asumându-şi oportun şi modelator şi misiunea de a sancţiona devierile, de-a semnala „alunecările morale”, de-a critica aspru deraierea de la paradigma triadei Bine-Adevăr-Frumos.
Rubricile de religie, sport, anchetă, interviu, au creditat cotidianul „Gorjeanul” de-a lungul unui secol de existenţă ca fiind o „emblemă” a judeţului, o firmă a spiritualităţii gorjene. Timp de peste 50 de ani, scriitorii Şcolii de Literatură de la Târgu-Jiu (ai Cenaclului Columna adică – n.m.I.P.B.) şi-au publicat creaţiile, studiile, eseurile, cercetările, articolele ştiinţifice, comunicările etc., și tot în această mirabilă oglindă a unor realităţi din epoci diferite, au fost reflectate cu fidelitate şi accente polikratice, cu orgoliu motivat şi elan, insurgent-reformator, de nenumărate ori salvgardând de la uitare, evenimente memorabile.
Pleiadele de condeieri care i-au asigurat continuitatea s-au perindat sacrificial. Mulţi dintre ei au fost luptători în tranşeele revendicărilor imperative, fie ei intelectuali ori muncitori, dascăli ori poeţi, doctori în ştiinţe ori simpli ţărani. S-au înzidit, manolic, în edificiul acestei Citadele a Presei Româneşti Locale, numită „Gorjeanul”. Au fost cavaleri ai unei Mese Rotunde, printre aceştia putându-i depista retrospectiv, acum, la ceas de bilanţ, pe Tudor Arghezi, Sabin Velican, Marin Sorescu, Petre Brâncuşi, George Uscătescu, Iosif Keber, Cornel Cârstoiu, Dumitru Bunoiu, Nicolae Diaconu, Artur Bădiţa, Ion Cănăvoiu, Titu Rădoi ş.a., galeria acestor autentici eroi ai scrisului gorjean fiind bogată şi pilduitoare. Fie-le eternă amintirea şi pururi roditoare truda vizionară/ înaintemergătoare.
Ion Popescu-Brădiceni consilier editorial



Capăt de drum pentru Iorga 27 Nov 2014

Colaborarea dintre Iorga şi Pandurii pare a fi aproape de a se încheia. Jucătorul adus cu un noian de speranţe de Petre Grigoraş, care i-a fost antrenor şi la Oţelul, nu a confirmat şi are şanse mari de a pleca de la Pandurii. Laurenţiu Iorga a avut parte de încrederea antrenorului care a început campionatul cu el titular, însă ex-gălăţeanul, ultima dată jucător la Astra înainte de a veni la Pandurii, a jucat foarte slab etapă de etapă. Cu greu, Grigoraş s-a lăsat convins să-l treacă pe banca de rezerve pentru ca în ultimele meciuri să fie uitat acolo până la final, fără a fi utilizat. Dar asta nu este totul. În criză de efectiv, cu mulţi jucători accidentaţi şi suspendaţi, Grigoraş a preferat să ia de la echipa a doua jucători precum Ionuţ Constantin, Dănăricu sau Şendroiu şi să-l lase la Târgu Jiu pe Iorga, mişcare ce lasă prea puţine şanse de continuării colaborării dintre jucător şi gruparea gorjeană din iarnă.
Laurenţiu Iorga a jucat la Pandurii, în campionat, doar în 8 partide, adunând numai 415 minute pe terenul de joc. Ex-gălăţeanul are cifre comparabile în această toamnă cu cele avute la Astra, pentru care a jucat în primăvară, singura deosebire fiind că Iorga a reuşit la giurgiuveni să înscrie un gol, tocmai în poarta Pandurilor. La echipa gorjeană, Iorga nu a reuşit să se facă remarcat decât prin penaltiul ratat la Târgu Jiu în meciul cu CFR Cluj, partidă care s-a terminat la egalitate, scor 0-0.
Cristi Cosntantinescu



Regrete, regrete, regrete… 27 Nov 2014

Pandurii a ratat la meciul cu FC Botoşani şansa de a se depărta de zona fierbinte a clasamentului Ligii 1, acum fiind obligată să reia munca nu de la 0, ci de la 9, cât au acum la „adevăr” băieţii lui Grigoraş.

Dacă prin victoria de la Braşov  în sânul echipei se reinstalase optimismul şi starea de spirit era una bună, acum nivelul moralului este din nou unul scăzut. „Sincer, foarte greu am digerat înfrângerea cu FC Botoşani, suntem nevoiţi să depăşim momentul. A fost foarte greu pentru că eram într-o situaţie şi am rămas în aceeaşi situaţie. Eram într-o posibilitate de a ne îndepărta puţin de linia care desparte cele şase echipe ce retrogradează cu o victorie şi ne-o doream atât de mult, chiar am discutat în timpul săptămânii pe baza acestor lucruri, chiar şi înainte de joc am avut o vizionare şi o discuţie vizavi de importanţa jocului, ca să fie chiar mai aproape de joc, dar până la urmă asta este viaţa…”, a declarat Grigoraş. Dincolo de regretele de a nu fi reuşit ca lângă victoria de la Braşov să pună un nou succes, antrenorul Pandurilor spune că echipa are obligaţia de a nu ceda şi de a se lupta pentru a obţine victorii în toate cele patru meciuri pe care gorjenii le mai au de disputat până la pauza de iarnă: „Nu trebuie să renunţăm, trebuie să fim puternici, să fim bărbaţi, să depăşim momentul, pentru că e o perioadă foarte scurtă, mai sunt două săptămâni, sunt trei competiţii, două meciuri în campionat şi două în celelalte competiţii, nu avem timp de lamentări, de supărări, ci doar de discuţii şi de încercare de a remedia, dacă se poate remedia ceva până la final”, a mai spus Grigoraş.

Nu uită să invoce ghinionul
Partida cu FC Botoşani a fost una în care Pandurii a dominat jocul de la un capăt la altul, lucru recunoscut şi de oaspeţi, care au spus că n-ar fi meritat cele trei puncte, însă aşa este în sport… Fără a mai comenta prea mult arbitrajul, Grigoraş spune că doar ghinionul a făcut ca echipa sa să nu fie ea cea care să termine învingătoare: „Câteodată e şi frustrant, poate dacă am fi jucat ca la partida cu Ceahlăul, unde am fost penibili, şi chiar dacă nici adversarul nu ne-a pus mari probleme, ne-a învins cu 1-0 meritat, am suportat orice critică, de data aceasta părerea de rău e cu atât mai mare, pentru că a fost şi dorinţă, a fost şi potenţă fizică, am avut şi foarte multe ocazii. Au fost şi acele probleme să le spunem, nu vreau să comentez mai mult, că vreau totuşi să mai stau pe bancă cât mai e posibil. Au fost totuşi suficient de multe probleme care trebuie luate în calcul de persoanele abilitate, care au dus la acest rezultat, am revăzut şi meciul şi fazele, absolut totul. Câteodată spui că este incredibil să ai atât de mult ghinion şi să pierzi o partidă pe care nu ar fi trebuit să o pierzi după aspectul jocului niciodată. Dar iată că toate cumulate au fost împotriva noastră şi am pierdut cel mai important meci al acestui început de campionat, raportând la momentul în care suntem şi la situaţia în care eram”.

„Galbenele” încep să facă victime
Pandurii a fost în ultimii ani una dintre echipele cuminţi ale campionatului şi nu face nici în acest an excepţie, destul de puţine infracţiuni ale echipei gorjene au fost întra-atât de grave cât să necesite sancţiuni din partea arbitrilor. Trupa lui Grigoraş este una destul de disciplinată, este pe locul 4 în clasamentul fair-play din acest sezon, însă a sosit şi momentul în care acele cartonaşe galbene, puţine cîte sunt, se adună şi aduc cu ele şi suspendări. Roman a fost primul „premiat”, acum fiind rândul de a sta pentru alţi doi jucători din lotul gorjenilor, două piese importante din angrenajul lui Grigoraş, Elton şi Anton: „Nu a stat nimeni pentru patru cartonaşe până acum, exceptându-l pe Roman în etapa trecută, e normal ca după 15 etape să apară şi jucători care să facă patru cartonaşe. Din păcate ne-au căzut amândoi mijlocaşii centrali, o să încercăm, sperăm ca măcar Răduţ să se refacă, nu este refăcut 100%, este cert, să-l avem ca soluţie, pentru că acolo stăm cel mai prost în acest moment, chiar dacă revine Roman şi să zicem că în atac avem un plus, din păcate pierdem, comparând cu meciul de la Braşov, pe care l-am jucat în deplasare, pierdem cei doi mijlocaşi centrali care au avut o evoluţie bună”, a declarat Grigoraş.
Cristi Constantinescu



UCB a invitat studenţii la o nouă Conferinţă de Management al Carierei 27 Nov 2014

O parte din studenţii de la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, înscrişi în proiectul „Studenţii de azi, profesioniştii de mâine”, au participat marţi, 25 noiembrie 2014, la o Conferinţă de Management al Carierei cu tematica “Administrarea afacerilor şi management”.  În mijlocul studenţilor a venit, de această dată, Aurelia Dădălău, Şef serviciu Decontări operaţiuni cu numerar şi produse electronice, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Gorj.

Lucrările conferinţei de Management al Carierei cu tematica “Administrarea afacerilor şi management” au fost deschise de managerul de proiect, prof. univ. Ştefan Ghimişi, care a prezentat invitaţii la eveniment precum şi programul conferinţei. În prima parte a conferinţei, Ştefan Ghimişi a  prezentat proiectul făcând referire în mod special la obiectivul principal precum şi la principalele activităţi ale proiectului. A vorbit despre avantajele pe care le aduce acest proiect studenţilor înscrişi în grupul ţintă făcând referire la  activităţile obligatorii şi facultative ale ucb3proiectului care  ajută tinerii studenţi să îşi cunoască cat mai bine profilul şi îi învaţă cum să-şi prezinte competenţele şi abilităţile atunci când vor să ocupe un loc de muncă. Managerul de proiect  a argumentat importanţa  conferinţelor de management al carierei, consilierii generice şi specifice,  vizitelor de studiu la companii de profil şi a conferinţelor pe teme dedicate. Astfel a dorit să stârnească interesul studenţilor pentru toate activităţile ce se vor derula în cadrul proiectului. Au fost prezentaţi şi partenerii alături de care Universitatea “Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu  contribuie la implementarea acestui proiect de mare anvergură în care vor fi antrenaţi aproximativ 5000 de studenţi de la 7 universităţi din România.

Speaker de la Finanţe
Speakerul invitat la această conferinţă a fost doamna Aurelia Dădălău, şef serviciu Decontări operaţiuni cu numerar şi produse electronice, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Gorj. Aurelia Dădălău are profesia de  ucb3economist şi este absolventă a Universităţii de Vest din Timişoara. La aceeaşi universitate a urmat şi cursurile şcolii doctorale obţinând diploma de doctor în ştiinţe economice în anul 2007. La absolvirea facultăţii şi-a început activitatea ca  economist în serviciul Contabilitate la o mare întreprindere de utilaj pentru minerit din Targu-Jiu,  care în prezent este cunoscută sub denumirea de S.C. GRIMEX SA. In 1993,  s-a mutat la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Gorj unde  o mare perioadă de timp a ocupat postul de director la Trezorerie şi unde lucrează şi în prezent ca  şef serviciu. Aurelia Dădălău mai desfăşoară activităţi la Universitatea “Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu, în calitate de cadru didactic asociat. Consideră că pentru a avea reuşită în cariera profesională trebuie să îţi doreşti, să munceşti cu maximă seriozitate şi responsabilitate şi să ai tot timpul o atitudine pozitivă. A participat la mai multe comisii de selecţie în vederea angajării  şi astfel le-a putut spune studenţilor cât de mult contează ce ştii să faci, ţinuta vestimentară la interviu, prima impresie şi multe altele. A mărturisit că îi place mult să lucreze cu tinerii pentru că sunt bine pregătiţi şi dispuşi mereu să afle noutăţile din domeniul lor de studiu prin  accesarea  surselor de informaţie oferite de tehnica actuală.

Ghidul studentului, prezentat de prof. univ. Liliana Luca
ucb5Profesor universitar Liliana Luca a  prezentat „Ghidul studentului”, un îndrumar cu sfaturi şi sugestii privind prezentarea absolvenţilor la întâlnirile cu angajatorii în vederea ocupării unui loc de muncă. Studenţii au primit indicaţii despre întocmirea CV-ului, prezentarea la interviul de angajare şi alte aspecte relevante inserţiei profesionale. S-a vorbit şi despre importanţa cunoaşterii competenţelor profesionale şi transversale  precum si corelarea acestora cu cerinţele postului pe care un tânăr absolvent îl doreşte.

Îndemn pentru studenţi
Managerul de proiect, Ştefan Ghimişi, a îndemnat studenţii să participe la cât mai multe proiecte de acest gen şi nu numai, accentuând beneficiile pe care le pot avea studenţii, precum şi importanţa activităţilor desfăşurate pentru viitoarea carieră profesională. Studenţii au acum ocazia să afle care sunt aşteptările angajatorilor şi cum trebuie să se pregătească pentru a avea reuşită în ocuparea locului de muncă dorit.
Studenţii de la UCB care nu s-au înscris încă în proiect pot să acceseze pagina web a proiectului,  www.cariera.uvt.ro, unde vor găsi  multe informaţii despre acest interesant, plăcut şi util proiect.
Minodora Sucea



George Şelaru, convins că Energia se va califica 27 Nov 2014

Portarul George Şelaru, consideră că echipa gorjeană are prima şansă de calificare în meciul din Cupa României pe care-l dispută cu CSU Suceava.

„Nu este obligatorie calificarea, dar eu sunt aproape convins că ea va veni. A fost meciul acela de la Suceava în care au câştigat, noi am jucat foarte prost pe alocuri, au fost minute în care nu am înscris, am fost conduşi cu 12-3 şi am revenit la 12-10. A fost un joc în care noi nu am arătat constanţă deloc, de la un minut la altul jucam altceva, ori nu reuşeam să dăm un gol timp de 6-7 minute, apoi dădeam în 7 minute 7 goluri”, spune Şelaru despre meciul de astăzi din Cupa României proiectându-l şi prin lentila ultimei confruntări dintre cele două formaţii, un meci câştigat în campionat de suceveni în Moldova. Pentru a obţine victoria în acest meci, George Şelaru are şi o reţetă care, crede el, nu poate da greş: „Trebuie să reuşim să avem o oarecare constanţă, să jucăm agresiv, să băgăm fiecare minge în poartă, să luăm cât mai puţine goluri şi să nu le dăm ocazia la final de meci să fie lângă noi să ne poată încurca”, a mai spus portarul echipei gorjene.
Revenind la ultimul meci disputat de gorjeni, acea victorie surprinzătoare a Energiei contra celor de la Minaur Baia Mare, Şelaru mărturiseşte că a fost un moment emoţionant: „E într-adevăr un sentiment extraordinar să simţim gustul victoriei după atâtea înfrângeri, cred că nu m-am mai bucurat aşa pentru o victorie de foarte mult timp, stăteam şi mă uitam la tabelă la finalul meciului şi parcă nu-mi venea să cred. În minutul 56 sau 57, când am realizat că e gata, nu ştiam, să plâng, să râd, nu mai ştiam cum să mă bucur”, a mai declarat Şelaru.
Cristi Constantinescu



Gorjeanul 1924 – 2014 27 Nov 2014

Trece vremea, iar oamenii şi societatea în general se schimbă. Tradiţiile se modifică, preocupările, percepţiile şi interesele se trasează sub alte coordonate, iar amprenta inevitabilă a trecerii timpului se va aşeza peste locurile, care odinioară aveau stări de spirit diferite şi oameni cu mentalităţi ori preocupări disctincte de ale generaţiillor ce au urmat. Nu cu multe zile-n urmă, într-o întâlnire întâmplătoare pe străzile Târgului, cu vechiul amic Dorin Brozbă deviind discuţiile de la ultimele cărţi scrise, îndeobşte privind Pandurii şi dragostea gorjeană, mi-a amintit că suntem în MMXIV, iar conotaţia electorală trebuie plasată în umbră, faţă de aniversarea celor 90 de ani, de când Jean Bărbulescu, ajuns pe meleagurile judeţului nostru redactează primul număr al Gorjeanului. S-au scurs de atunci nouă decenii, iar venerabila vârstă a aşezat publicaţia definitiv în inimile şi în colecţiile gorjenilor. Peste timp, ziarul nostru a avut parte de atâtea: de la libertatea cuvântului, cea care i-a caracterizat începuturile, la cenzură şi suspendare a apariţiilor ori la schimbarea denumirii sale. Cu toate astea Gorjeanul, ziarul reprezentativ al gorjenilor, recomandat de venerabila vârstă a trecut peste vremuri şi nădăjduim că merge mai departe, aşa cum fondatorul lui şi cei ce au fost primii colaboratori (în mare parte cadre didactice) şi-au dorit.
Nu era primul ziar ce apăruse aici pe locurile de-a stânga şi de-a dreapta Jiului, poate că la vremea aceea nici nu reuşea să depăşească în tiraj ori ca arie de acoperire, unele publicaţii care-l precedaseră ori apăreau simultan; însă ziarul Gorjeanul a dăinuit în timp, generând o structură simbiotică între paginile sale şi trecutul judeţului nostru. Câte evenimente din diverse colţuri gorjeneşti nu ar fi fost azi definitiv date uitării, dacă nu era atenţia celor ce redactau publicaţia, de a oferi un spaţiu cât de mic în paginile sale, faţă de ceea ce se petrecea între apa Cernei şi cea a Olteţului. Fie că era vorba de agende ale autorităţilor, aspecte electorale, fapte de război, situaţii economice, comemorări ori chiar mondenităţi ale vremii cum le spunem azi, Gorjeanul era nu doar gazda tuturor, ci şi oglinda acestora raportată cititorului de pe întreg curpinsul judeţului.
Faptul că azi, la 90 de ani, în principiu în colecţiile private ori cele ale celor care-i duc mai departe destinele regăsim numerele din primii ani ai publicaţiei, nu poate decât să ne bucure şi să-i admirăm şi mai mult pe cei ce în vremea de după Marea Unire, la doar câţiva ani au fondat aici, pe locul unde Ştefulescu, Moisil, Piekarski modelaseră viitorul culturii gorjeneşti, pe cei ce formând o mână de intelectuali puneau bazele celei mai longevive publicaţii, care avea să confirme nevoie de cunoaştere, de presă şi de deschidere către public a gorjenilor.
La ceas aniversar, se cuvine să-i amintim cu respectul bine meritat numele fondatorului, Jean Bărbulescu, cu atât mai mult cu cât vremurile postbelice i-au adus numai necazuri, pricinuite în parte tocmai de utilizarea libertăţii cuvântului şi a slovei în ziarul său şi totodată să le mulţumim, tuturor celor care ani şi ani au dus mai departe săptămânalul, devenit mai târziu cotidian, Gorjeanul nostru ziarul celor ce se simt urmaşii atâtor duşi cu vorba cântecului lui Păunescu, precum şi celor ce în aceste zile fac tot ceea ce este necesar, pentru ca peste un deceniu să sărbătorim primul centenar al Gorjeanului.
Stimă şi La mulţi ani!
Adelin Ungureanu



La 90 de ani de la apariţie / “Gorjeanul”, lumina gândului meu! 27 Nov 2014

Interesul pentru lectură l-am dobândit de la tatăl meu, care din primii ani de şcoală mi-a pus la îndemână multe cărţi, ziarele şi revistele la care era abonat. Preocuparea de a citi mi-a deşteptat atenţia şi mi-a stârnit curiozitatea în cunoaştere prin frumuseţea şi freamătul acţiunii. Am înţeles repede verbul „a învăţa” şi am început să îl folosesc în interesul dezvoltării personale încă din zorii copilăriei. Pasiunea pentru studiu şi cunoaştere, bucuria de a merge la şcoală şi a explora toate pârghiile învăţării, respectul şi admiraţia pentru profesori nu puteau fi înlocuite de nimic. Învăţătura a fost şi a rămas prioritatea vieţii mele!
Întâlnirea cu ziarul „Gorjeanul”, pe atunci „Gazeta Gorjului”, s-a petrecut tot pe această cale. Din cei 90 de ani împliniţi ai celui mai valoros cotidian din Gorj, pot spune cu mândrie că ultimii 42 de ani din „vârsta” prestigioasei publicaţii a gorjenilor sunt şi anii mei de prietenie şi colaborare cu acest ziar, perioadă în care am semnat în paginile sale sute şi sute de articole.
În 2 aprilie 1972, am apărut pentru întâia oară în paginile ziarului. Am scris un articol în care prezentam acţiunea elevilor şi profesorilor de la Şcoala Generală Padeş de a planta câteva mii de puieţi de salcâm şi stejar în pădurea comunală. Astăzi, după atâţia ani, privesc cu tristeţe cum arborii plantaţi de noi, copiii, sunt tăiaţi de cei care agresează pădurea în scop mercantil. Nu îmi este ruşine să îmi amintesc şi să vorbesc orişicui despre activităţile organizaţiei pionierilor de atunci, cu un puternic mesaj educativ şi formativ, la care participam cu multă plăcere şi implicare.
Apropierea de redacţie s-a produs de îndată ce am fost admis, în acelaşi an, la specializarea învăţători a Liceului pedagogic din Târgu-Jiu. Cea mai mare parte a timpului liber din anii de liceu s-a petrecut în spaţiul de lucru şi creaţie al ziarului, împreună cu distinşii redactori ai săi, într-o veritabilă şcoală a afirmării prin forţa cuvântului bine ales, o şcoală a vieţii oneste şi demne, o şcoală a iniţierii în carieră prin spirit civic activ, responsabil şi profitabil. Activitatea la ziar m-a familiarizat cu tainele unei profesiuni prioritare pentru spaţiul social, modelatoare de conştiinţe şi formatoare de opinie cetăţenească. Se constituia în acea dimensiune a vieţii care avea atributul de a împlini învăţăturile şcolii, de a întări motivaţia pentru devenire profesională, de a dărui satisfacţii şi idealuri.
Am colaborat şi am învăţat de-a lungul vremii cu întregul corp redacţional al ziarului. Sunt deja proverbiale acum tactul şi înţelepciunea redactorului-şef Iacob Xenofon, circumspecţia cuvântului la Octavian Ungureanu, secretar general de redacţie, talentul şi altruismul lui Paul Plopa, spiritul justiţiar şi generozitatea lui Nicu Gâtan, jovialitatea şi exuberanţa lui Florin Niculescu, naturaleţea şi umorul lui Cornel Boca, frumuseţea gândului şi francheţea lui Ion Mocioi, delicateţea şi candoarea lui Traian Dănescu Muller, pragmatismul şi tenacitatea lui Dumitru Albulescu, vorba de mucalit a lui Pavel Popa, sinceritatea şi condescendenţa lui Ion Ciobanu, farmecul şi inteligenţa doamnei Călin Ninica, prudenţa şi consecvenţa lui Victor Buneci, romantismul şi bunăvoinţa lui Gheorghe Cuteanu, spiritul elevat şi diplomaţia lui Dumitru Prună, spiritul adolescentin al lui Nicolae Giorgi, acurateţea şi curăţenia morală ale lui Sebastian Popescu, stăruinţele şi împlinirile celui mai tânăr secretar de redacţie – Sorin Băleanu, fotografiile rare şi textele inedite ale lui Dumitru Cazan, glumele şi mustaţa lui Titu Zidariu, miracolul din fotografiile lui Gigi Ceauşescu, spiritul academic şi înălţimea de suflet ale redactorilor şefi, Nicolae Brânzan şi Constantin Băleanu.
Nu întâmplător am lăsat la urmă şcoala de jurnalism juvenil al cărei promotor a fost în perioada întregii sale cariere de presă distinsul ziarist şi profesor George Manoniu. Am avut şansa să stau de foarte multe ori în preajma acestui profesionist inegalabil, spirit complex, caracter ales, personalitate frumos organizată în facerea binelui şi orientarea tinerilor dăruiţi cu talent în tumultul creaţiei şi afirmării personale. În jurul domnului Manoniu s-au strâns mulţi „negrişori de redacţie”, care aveau ceva de spus prin scrierile lor. Veneam cu manuscrisele şi aşteptam plini de emoţie adnotările, corecturile, recomandările şi verdictul maestrului. Dacă ni se spunea să mergem cu textul la dactilografiat la doamna Ana Ursu înfloream de bucurie pentru că era primul pas spre publicare. Altfel, ni se sugera cu autoritatea specifică autorităţii venerabilului magistru să revenim asupra textului cu îmbunătăţiri. Altădată am ajuns să dactilografiem la maşina de scris a domnului profesor, un „Consul” comod şi încercat. În aceste condiţii i-am cunoscut pe viitorii scriitori gorjeni: Adrian Frăţilă, Spiridon Popescu, Gelu Birău, Dorin Brozbă, Ion Şoldea, Ion Popescu Brădiceni, Marius Iorga şi mulţi alţii.
Aici am aflat şi am urmat modele relevante de viaţă, cu trăsături pozitive puternice, care şi-au pus amprenta asupra atitudinii şi comportamentului meu. A fost un privilegiu să învăţ nescrisa lecţie de viaţă de la aceşti oameni, ei m-au ajutat să mă împlinesc profesional şi social, să fiu perseverent, să mă organizez mereu pentru a câştiga în competiţia cu lumea reală, aflată în continuă schimbare.
„Gorjeanul” a reprezentat a doua şcoală pentru devenirea mea profesională şi socială. Mi-a acordat încrederea şi sprijinul de care am avut nevoie să explorez sectoare importante ale societăţii. Pe şantierele barajelor şi hidrocentralelor din munţi, în exploatările forestiere din pădurile legendare ale Gorjului, în carierele miniere, în fabrici şi întreprinderi prelucrătoare, în şcoli, instituţii de cultură, ferme agricole, la sate şi oraşe, peste tot unde omul este implicat în făurirea bunurilor necesare traiului, generatoare de prosperitate şi linişte socială.
Prin conţinuturile şi mesajele sale, cotidianul „Gorjeanul” rămâne peste timp cea mai strălucitoare voce a presei scrise din Gorj, cu adânci reverberaţii şi influenţe benefice în formarea unei opinii publice favorabile dezvoltării şi păcii sociale, armoniei şi frăţietăţii între oameni. De ieri până azi, ziarul a evoluat ca format şi conţinut, echipa sa, alcătuită cu preponderenţă numai din condeie tinere, străbate cu demnitate o altă realitate, păstrând cu acribie trendul ascendent al predecesorilor, acea legendară echipă de redactori care a făcut istorie în misiunea presei scrise din Gorj, iluminând cu gândul şi fapta biografia unui ziar de prestigiu.
Închei aici scurta istorisire cu amintiri din redacţia „Gorjeanul” şi trăiesc bucuria că am fost părtaş pentru o bună vreme la afirmarea unui ziar de excepţie, care sărbătoreşte azi 90 de ani de la apariţia în spaţiul public.
Prof. Ion Elena,
membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România



«Gorjeanul» este Ziarul în care ne regăsim ca oameni! 27 Nov 2014

Aniversarea aceasta ne aduce mai aproape de matca râului care face mai firească vremea care vremuiește, iar dincolo de pasiunile și preocupările noastre cotidiene, să realizăm că numai litera din paginile acestei publicații ne revelează ceea ce psalmistul ne spune atât de sugestiv: «Doamne, sunt puțin și gol de dragostea Ta!». Din clepsidra unor pioase aduceri aminte, să nu trecem prea ușor peste numele celor care au trudit la înființarea și la menținerea prin vâltoarea vremii a unei «Gazete» care ne-a trezit la realitate și care ne-a dat curajul de a vedea mai departe! Să cernem din lumina ochilor noștri o lacrimă de recunoștință și de mulțumire îndatoritoare unor nume care s-au perindat prin redacția Ziarului «Gorjeanul» și care ne privesc din cer, din albastrul nepătat al amintirilor, cu glasul abia perceput al domniilor lor: Xenofon Iacob, Constantin Băleanu, Cornel Boca, George Manoniu, Victor Buneci, Dumitru Prună și mulți, mulți alții! Doar evocându-le numele, ne regăsim printre îngerii care descoperă lumina Cerului pentru prima dată, cu timpul care trece în și prin Cer, atunci când visele în care credem, oamenii pe care îi pierdem sunt dorurile care rămân nestinse, pentru alegerile pe care le facem și pentru oamenii pe care îi câștigăm! E foarte adevărat că deși nu stăm nici o clipă să privim în noi înșine, nu facem nimic important pentru noi și toată viața noastră este o mare agitație spre final. Ne grăbim cu toate puterile să ajungem mai repede la destinație, încât nu conștientizăm că nu trăim nimic senzațional pe parcursul drumului. Din clepsidra amintirilor, care mi se pare un leitmotiv al efemerului vieții, poate nu ne vom aminti mai nimic din viața noastră și nu vom putea răspunde la întrebarea “ce-ai făcut omule, cu viața ta?”. Într-o simplă clepsidră, ne confruntăm cu aceeași provocare a timpului ineluctabil, pentru că inevitabil vor fi rămas prea multe lucruri și nevoi nesatisfăcute, prea multe întrebări fără răspuns sau gânduri rămase mute în odaia tăcerii. Amânăm să simțim, să iubim sau să ne bucurăm, pentru altă dată, când vom avea mai mult timp sau mai mulți bani, vom avea și mai multe drepturi și numai după ce ne-am fi îndeplinit obligațiile făță de cei cărora le-am promis că le vom oferi o viață frumoasă, la sărbătoarea de astăzi, cu toții vom răsfoi paginile «Gorjeanului» în care ne regăsim ca oameni!
G.Vasile



Pietoni răniţi în accidente 27 Nov 2014

Două accidente rutiere soldate cu rănirea unor pietoni s-au produs în cursul zilei de 25 noiembrie, pe raza judeţului Gorj. În ambele cauze au fost întocmite dosare penale pentru vătămare corporală din culpă.

Primul accident s-a produs în jurul orei 12:23, pe DN 67 – Băleşti. Un bătrân în vârstă de 81 de ani, din localitate, a fost acroşat de un autoturism condus de un bărbat în vârstă de 46 de ani, din aceeaşi comună. Potrivit poliţiştilor, accidentul s-a produs pe fondul neatenţiei în conducere. În urma impactului, pietonul a suferit leziuni, fiind transportat la Spitalul Judeţean din Târgu Jiu, în vederea acordării de îngrijiri medicale. Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, însă rezultatul a fost negativ. Cel de-al doilea accident s-a produs în jurul orei 21:48, pe raza comunei Leleşti. Un şofer în vârstă de 24 de ani, din Târgu-Jiu, a acroşat un bătrân în vârstă de 60 de ani, ce se deplasa pe partea carosabilă, în calitate de pieton. Sexagenarul a fost transportat la Spitalul Judeţean din Târgu Jiu, în vederea acordării de îngrijiri medicale. Atât conducătorului auto cât şi pietonului, le-au fost recoltate probe biologice, în vederea stabilirii alcoolemiei. Şoferii celor două autoturisme sunt cercetaţi penal pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă.
R.L.



NATO: Rachetele ruseşti din Crimeea, o ameninţare “pentru toată regiunea Mării Negre” 26 Nov 2014

Generalul american Philip Breedlove, comandant-şef al NATO, s-a declarat miercuri “foarte îngrijorat” de instalarea unor rachete ruseşti în Crimeea, peninsula ucraineană anexată în martie de Moscova, care reprezintă o ameninţare “pentru toată regiunea Mării Negre”.

“Suntem foarte îngrijoraţi de militarizarea Crimeei”, a declarat generalul Breedlove, în cursul unei conferinţe de presă la Kiev.
“Echipamentele care urmează să fie instalate în Crimeea (…), rachetele de croazieră şi rachetele antiaeriene sunt capabile să ia în vizor toată (regiunea) Mării Negre”, a continuat el.
Generalul a precizat de asemenea că se teme că în regiune ar putea fi instalate arme nucleare, adăugând că va “urmări” evoluţia pe această temă.
În ultimele săptămâni, Rusia şi-a consolidat prezenţa militară în Crimeea. Ea a decis să redeschidă o staţie de alertă antirachetă şi să aloce peste 1,75 miliarde de euro până în 2020 pentru dezvoltarea Flotei sale de la Marea Neagră.
Aviaţia militară rusă a trimis 14 avioane de vânătoare în Crimeea, unde dispune de o bază militară aeriană renovată, a anunţat miercuri agenţia de presă rusă Tass.
Zece avioane de vânătoare de tip Su-27 şi patru de tip Su-30 M2 au fost detaşate din regiunea Krasnodar (sud) în Crimeea, în cadrul unei escadrile care va avea în total 30 de aparate de zbor.
Rusia a anexat Crimeea în martie, după ce forţele ruse au ocupat peninsula şi în urma unui referendum considerat “ilegal” de comunitatea internaţională.(Mediafax)



Energia, învinsă în deplasare de CSM Oradea 26 Nov 2014

Energia Târgu Jiu nu a reuşit să obţină victoria în meciul disputat în această seară la Oradea. Trupa lui Cristi Achim s-a impus cu 95-88 (19-19, 28-23, 28-23, 20-23), iar Energia merge acum la Bucureşti pentru meciul de sâmbătă cu Steaua.



Voica, fostul primar de Săcelu, declarat incompatibil de ANI 26 Nov 2014

Ion Voica, actual consilier independent în Săcelu, a fost declarat incompatibil acum de ANI. Incompatibilitatea i s-a constatat însă în perioada în care era primar al localităţii. Voica ,,s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 03 mai 2011 – 25 iunie 2012, întrucât, simultan cu funcția de primar, a deținut și calitatea de reprezentant al Comunei Săcelu în cadrul Adunării Generale a Asociaților S.C. Salubris Gilort S.R.L., încălcând, astfel, dispozițiile art. 87, alin. (1), lit. f) din Legea nr. 161/2003″.



I s-a făcut rău la Primăria Târgu-Jiu! 26 Nov 2014

Un bătrân din Târgu-Jiu care s-a prezentat în această dimineaţă la Serviciul Agricol din cadrul Primăriei Târgu-Jiu a fost preluat de o ambulanţă după ce i s-a făcut rău, fiind suspect de epilepsie.



Se ia apa! 26 Nov 2014

Conducerea  SC APAREGIO SA anunţă cetăţenii din cartierul de blocuri din zona Săvinești, 9 Mai, Agriculturii, Victoria, că mâine, 27 noiembrie, între orele  10-13  se va  opri  furnizarea  apei  potabile  pentru  înlocuirea  unor  vane  pe rețeaua de alimentare cu apa a unor blocuri.



Reţinut pentru tăinuire 26 Nov 2014

Poliţiştii din Bengeşti Ciocadia au reţinut pentru 24 de ore un bărbat în vârstă de 47 de ani, din Novaci, suspectat de săvârşirea infracţiunii de tăinuire la furt calificat. Bărbatul conducea o autoutilitară pe DN 67 când a fost tras pe dreapta de poliţişti. În interiorul autoutilitarei au fost găsite două recipiente de plastic ce conţineau circa 2 tone de produs petrolier, a căror provenienţă şoferul nu a putut să o justifice, aşa că oamenii legii i-au cerut şoferului să meargă la sediul postului de poliţie. Bărbatul a luat-o însă la fugă pe câmp şi s-a ascuns într-o zonă cu vegetaţie. A fost prins însă în scurt timp de poliţişti iar acum se afla în Arestul IPJ Gorj.



Bătăuş reţinut de poliţişti 26 Nov 2014

Un bărbat în vârstă de 35 de ani, din comuna Fărcăşeşti, a fost reţinut de poliţişti sub acuzaţia de lovire sau alte violenţe după ce a bătut un alt bărbat. Incidentul s-a petrecut în luna septembrie a acestui an, pe raza oraşului Rovinari.



Muşcat de câini în parc 26 Nov 2014

Un târgujian a ajuns la spital în această dimineaţă, după ce a fost atacat de mai mulţi câini maidanezi, în Parcul Central din municipiu.



Şoferul de pe microbuzul şcolar din Borăscu şi un poliţist din Mătăsari, audiaţi la Parchetul Motru 26 Nov 2014

Accidentul rutier de vineri care a avut loc pe raza comunei Borăscu s-a lăsat cu urmări atât pentru autorul acestuia cât şi pentru pasagerul din dreapta, un poliţist din Mătăsari, spun localnici ai comunei. Autorul accidentului este angajatul Primăriei Borăscu, fiind şofer pe microbuzul şcolar, în timp ce pasagerul său a fost agentul de poliţie care i-a pus acestuia maşina cu care au fost loviţi doi tineri, angajaţi la Idayl Construct, la dispoziţie. Ambii au fost chemaţi să dea explicaţii la Parchetul Motru, unitatea care se ocupă de instrumentarea dosarului, atâta timp cât una dintre victimele accidentului se află internată în spital. Rudele tânărului susţin că poliţistul aflat în maşină ar fi încercat să muşamalizeze cazul, dar nu a reuşit.

Şoferul de pe microbuzul şcolar din Borăscu, în vârstă de 50 de ani, ar fi produs accidentul de vineri din localitate, pe fondul consumului de alcool, spun localnicii prezenţi, la finalul săptămânii trecute, la locul evenimentului. Acesta se deplasa cu viteză prin localitate, conducând maşina unchiului acestui poliţist din Mătăsari, care i se afla în dreapta. “Era băut şoferul ca şi poliţistul acesta, Florin, de la Mătăsari. Şoferul a acroşat cei doi tineri care pierduseră microbuzul, ambii lucrau la firma lui Iordache, unul pe un compactor. Ei mergeau liniştiţi pe marginea drumului când au fost acroşaţi de angajaţul primăriei”, povesteşte unul dintre cei prezenţi la locul accidentului. “Tănărul de 24 de ani are mâinile şi picioarele rupte, a fost internat urgent la spital, iar cel de-al doilea a suferit şi el leziuni, s-a prezentat şi el apoi la medic. Cert este că atât şoferul cât şi Florin, poliţistul, au dat explicaţii luni la Parchetul Motru”, spune acelaşi cetăţean.
Există posibilitatea ca poliţistul să aibă în dosar doar calitatea de martor.

Şoferul cercetat pentru vătămare corporală din culpă
Accidentul a fost anunţat, urgent, la 112, fapt care a făcut imposibilă muşamalizarea faptei. Cel puţin asta spun rudele tânărului rănit grav, care reclamă că poliţistul pasager ar fi încercat să muşamalizeze faptele. Din nefericire pentru autor, accidentul a fost înregistrat şi s-a bucurat de cercetări la faţa locului. “Maşina era a unchiului poliţistului, dar nu se ştie de ce o conducea angajatul primăriei. Poate pentru că nepotul poliţist era băut”, se mai întreabă omul.
Reprezentanţii IPJ Gorj, confirmă doar accidentul şi cercetarea şoferului pentru vătămare corporală din culpă.
A.Stoica



Proxenetul de la Roșiuța, trimis în judecată 26 Nov 2014

Tribunalul Gorj a decis ieri să prelungească mandatul de arestare preventivă emis încă din vară pentru fostul angajat al carierei Roșiuța, Aristică Benoni Bejinaru, dat afară între timp de șefii săi, după ce a fost implicat într-o anchetă de proxenetism. Bărbatul este în spatele gratiilor împreună cu un amic de-al său, Casian Muja Bejat, ei fiind trimiși în judecată acum de către procurorii DIICOT Târgu Jiu împreună cu Delia Georgeta Stoiceanu, o tânără din apropiere de Motru, implicată în rețeaua celor doi.
Acuzațiile care le sunt aduse, pe lângă cea de proxenetism, sunt și de trafic de minori și trafic de persoane, asta după ce indivizii au racolat tinere din Gorj și Mehedinți pentru a se prostitua. Fetele erau plasate în cluburi de pe litoral sau în străinătate, dar și către șefii pe care Bejinaru îi avea la Roșiuța, unii dintre aceștia pierzându-și deja locurile de muncă după ce superiorii acestora din Complexul Energetic Oltenia au decis să le desfacă contractele de muncă. Anchetatorii au susținut că bărbatul figura ca prezent la locul de muncă, deși, în realitate, era pe litoral “cu treabă”, absențele acestuia, dar și ale altora, fiind motivate la locul de muncă în schimbul unor partide gratuite de amor oferite șefilor care deveneau astfel indulgenți. Bejinaru și Bejat au fost încătușați la începutul lunii august, în urma unor descinderi pe care anchetatorii le-au făcut la Motru, dar și la Glogova, de unde au ridicat documentele acestora, telefoane și laptopuri, precum și alte dovezi care au fost de folos în cadrul anchetei.
“În perioada de comitere a faptelor, inculpatul Bejinaru Aristică Benoni a implicat un număr mare de tinere, multe aproape de vârsta minoratului și aflate în continuarea studiilor, așa încât a profitat la recrutarea acestora de un pretins sprijin, că le ajută la promovarea unor testări sau examenul de bacalaureat ori acordarea anticipată de sprijin material, care să creeze o stare de dependență sau de supunere necondiționată în fața sa, cât și a persoanelor de legătură. În unele cazuri, precum în situația persoanelor vătămate BED (14 ani) și BEC (19 ani), inculpatul Bejinaru Aristică Benoni le-a adresat amenințări și a lansat acte de intimidare pentru a nu se plânge organelor de anchetă și nici să dezvăluie către persoane de încredere faptele exercitate asupra acestora. Adusă în starea de dependență și sub controlul direct sau intermediat, persoana vătămată BEC (transferată în Italia sau Austria), a fost avertizată că în caz de nesupunere riscă să fie vândută și la alți traficanți de persoane de naționalitate străină”, au menționat procurorii DIICOT în momentul în care l-au ridicat pe Bejinaru și l-au arestat preventiv.
Gelu Ionescu



De ziua Naţională / Peste 2000 de porţii de fasole şi cârnaţi şi vin fiert, la Târgu-Jiu 26 Nov 2014

Consiliul Judeţean Gorj, Instituţia Prefectului şi Primăria municipiului Târgu-Jiu şi-au dat mâna în organizarea unui nou program pentru cetăţeni cu ocazia Zilei Naţionale a României. Manifestările sunt programate să înceapă de mâine şi să se încheie luni seara, odată cu aprinderea iluminatului ornamental de sărbători în centrul Târgu-Jiului.

Evenimentele organizate de autorităţile târgujiene şi judeţene se pretează pentru toate categoriile de vârstă. Pentru a fi pe placul cetăţenilor şi a le oferi acţiuni diversificate, manifestările vor debuta de mâine, de la ora 11:00 la Muzeul Judeţean de Istorie “Alexandru Ştefulescu”, cu o expoziţie fotodocumentară organizată de conducerea muzeului, în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană “Christian Tell”.
Vineri, 28 noiembrie, în aceeaşi locaţie, de la orele 14:00, 20 de meşteri populari din judeţ îşi vor expune lucrările meşteşugite cu drag şi atenţie, sub organizarea Şcolii Populare de Artă Târgu-Jiu.
Pe 1 Decembrie, Ziua Naţională a României va fi marcată, ca în fiecare an, cu mare fast în Piaţa Prefecturii din Târgu-Jiu, cu începere de la orele 10:00. Activităţile vor debuta cu un ceremonial militar şi religios, cu intonarea imnului de stat al ţării, şi o serie de alocuţiuni ale lui Florin Cârciumaru, primarul de Târgu-Jiu, Alin Văcaru, prefectul judeţului, Ion Călinoiu, preşedintele Consiliului Judeţean, dar şi col. Marin Bran – comandantul Garnizoanei Târgu-Jiu. De asemenea, autorităţile ce vor fi prezente vor intona Imnul Eroilor şi vor depune coroane la Mausoleul Ecaterinei Teodoroiu. Şi Şcoala Populară de Artă Târgu-Jiu va susţine un moment literar – muzical – coregrafic – evocator sub intitularea “Pururi uniţi sub tricolor”, urmând apoi defilarea Gărzii de Onoare.

Picture 094Se deschide Târgul de Moş Nicolae
Tot în prima parte a zilei de 1 decembrie, pe Bulevardul Victoria din centrul municipiului va avea loc la orele 11:30, deschiderea Târgului de Moş Nicolae, unde vor fi amplasate căsuţe la care comercianţii îşi vor vinde produsele specifice sărbătorilor de iarnă către cumpărători. La acest târg vor fi prezenţi circa 30 de meşteri populari din Gorj şi întreaga ţară care vor vinde diverse cadouri, instrumente muzicale, ţesături, cusături, icoane dar şi alte obiecte confecţionate manual.
De asemenea, de la ora 12:00, la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj va avea loc expoziţia “Artă tradiţională gorjenească”, unde vor fi expuse publicului costume populare vechi chiar şi de un secol.

Fasole cu cârnaţi pentru târgujieni
După încheierea manifestărilor din dimineaţa zilei de 1 Decembrie, la fel ca în fiecare an, Primăria Târgu-Jiu va oferi târgujienilor o porţie din tradiţionala mâncare fasole cu cârnaţi, însoţită de un pahar de vin fiert. “Se vor pregăti circa 2.100 de porţii de mâncare, vom oferi şi vin fiert, iar masa va avea loc la Restaurantul Parc. Pentru întreaga organizare a mesei, am alocat de la bugetul local suma de 27.000 lei”, a declarat Teodora Ciobanu, şefa Direcţiei Publice de Protecţie Socială Târgu-Jiu.

Picture 010Inaugurarea iluminatului festiv
Târgujienii sunt aşteptaţi să iasă în număr mare însoţiţi de bunici, părinţi şi copii în Piaţa Prefecturii în după-amiaza zilei de 1 decembrie. De la orele 17:00 va fi susţinut un recital de muzică uşoară de către Litua Band, la ora 17:50 este programată retragerea cu torţe a personalului militar, urmând ca la ora 18:00, primarul Florin Cârciumaru să apese butonul de aprindere a iluminatului tradiţional sărbătorilor de iarnă al întregului oraş. După inaugurarea zecilor de mii de luminiţe multicolore, târgujienii vor putea încinge o horă în Piaţa Prefecturii, unde Ansamblul Artistic Folcloric Profesionist “Doina Gorjului” va susţine un spectacol de muzică populară şi colinde.
Izabella Molnar



Nemţii vin în Gorj cu 4.500 de cadouri pentru copii 26 Nov 2014

Aşa cum au promis când au venit, în această vară, cu donaţia la Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu-Jiu, reprezentanţii Mesei Rotunde şi ai Cercului Doamnelor din Germania revin în judeţul nostru. De această dată ei aduc 4.500 de cadouri pentru micii gorjeni. Transportul ajunge la Târgu-Jiu pe 1 decembrie, în următoarele zile cadourile fiind împărţite în mai multe zone ale judeţului.

În prag de sărbători, nemţii ajung în Gorj încărcaţi cu cadouri pentru copii ce provin din familii cu venituri reduse. Poate pentru unii dintre aceşti micuţi darul de la nemţi va fi singurul cadou pe care-l vor primi în acest an, de Crăciun. Transportul ajunge la Târgu-Jiu pe 1 decembrie. Pentru ca darurile să ajungă în timp util la micuţi, organizatorii trebuie să găsească şi posibilitatea de a le transporta din Târgu-Jiu în restul localităţilor. „Datorită numărului mare de cadouri, o să avem nevoie de ajutor. Cine are un van cu care să ducem cadourile din Târgu-Jiu în cadouri nemti2judeţ este aşteptat să ni se alăture. Luni 1 Decembrie, dacă totul va decurge conform planului, va fi prima zi de împărţit cadouri”, a menţionat Cristi Tudor. Totodată, se face un apel şi la conducerea CNADNR pentru a scuti de taxe convoiul ce urmează să ajungă la Târgu-Jiu. „Sperăm ca cei de la Companie să ne sprijine, astfel încât banii scutiţi din taxele de drum, să poată fi realocaţi către alte proiecte umanitare”, mai spune Tudor.

Daruri de la copii pentru copii
Cadourile sunt oferite de copii din Germania, fiind ambalate tot de ei. Astfel, o parte dintre copii nevoiaşi din judeţul nostru se vor bucura de magia sărbătorilor, aşa cum ar trebui să se bucure toţi copii din lume. Pachetele conţin lucruri bune, jucării, haine, tot ce micuţii din Germania au considerat că le va fi de folos copiilor din zona noastră.
Reprezentanţii Mesei Rotunde şi cei ai Cercului Doamnelor din Germania ajung pentru a treia oară în România şi pentru prima dată în Gorj.
Minodora SUCEA



Tenică a pierdut procesul, pe fond, cu PRM Gorj 26 Nov 2014

Fostul consilier local de la Bumbeşti-Jiu, Eftenie Popescu, alintat Tenică, a pierdut, la finalul săptămânii trecute, procesul, pe fond, deschis împotriva PRM Gorj, partid care îl exclusese pe acesta din rândurile sale, în primăvara acestui an. Tenică se vroia înapoi în PRM deşi trecuse în rândurile PSD, la scurt timp după excluderea sa din partidul lui Vadim. Sentinţa poate fi atacată cu recurs deşi este fără obiect atâta timp cât reclamantul a schimbat partidul şi a recunoscut asta în mod oficial. Mai mult, loialitatea sa faţă de PRM este pusă la îndoială atâta timp cât şi-a depus, pe timpul ordonanţei privind migraţia politică, o cerere la Primăria Bumbeşti-Jiu, prin care arăta, că deşi nu mai era consilier, el a trecut la PSD. Tenică a făcut asta crezând că va câştiga procesul cu PRM şi îşi va recâştiga postul de consilier local.

Eftenie Popescu a fost exclus din PRM, de luni bune dar nu şi-a pierdut speranţa că poate reveni la partid, pentru a fi, din nou, consilier local. Tenică nu vroia însă să marşeze, în cazul unei reveniri în CL, ca şi ales sub sigla PRM ci sub cea a PSD, partid la care a readerat în momentul în care şi-a pierdut, prin excludere, calitatea de consilier orăşenesc PRM. A pierdut însă această şansă vineri când Tribunalul Gorj i-a respins cererea de anulare a excluderii sale din PRM. Sentinţa poate fi atacată cu recurs, lucru la care Tenică va apela, deoarece îşi doreşte foarte mult să-şi recapete locul de consilier la Sadu.
Tenică a fost prezent în campania electorală la Bumbeşti-Jiu, pentru PSD, chiar dacă în turul al doilea al parlamentarelor a ajuns să facă muncă electorală alături de PRM.
A.Stoica



MEDIA